Untitled1

Anul trecut, în aprilie, începeam un proiect despre care știam că va fi nu numai util, ci și foarte interesant: Acces egal în spațiul public. Voiam să radiografiem situația accesibilizării în 3 orașe din România și să încercăm să propunem niște soluții ca tumorile urbanistice să intre în remisie. Când te înhami la așa ceva în România, îți trebuie nervi de fier. Șansele să te enervezi și să nu vezi mai nicio îmbunătățire, nicio luminină la capătul tunelului, sunt mari. Am avut însă surpriza plăcută să descoperim că nu a fost chiar așa.

După un an, o lună și cincisprezece zile de la pornirea proiectului, în ultima zi a acestuia, bilanțul este acesta:

  • peste 400 de persoane care au participat la Marșul Oraș <accesibil> pentru oameni, organizat alături de OPTAR și ONPHR;
  • un super meci de baschet în scaun rulant între jurnaliști, bloggeri și jucători de baschet din echipa Motivation România, jucat la Afi Controceni, comentat în direct de Cristian Țopescu;
  • un raport de audit și un document de politică publică care au atras atenția Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (care au promis că recomandările sale vor fi incluse în ghidul solicitantului pentru proiectele europene finanțate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020) și primăriei Zalău, care va lucra împreună cu noi pentru un Zalău pentru oameni (hai Zalăul!);
  • peste 2500 de oameni care au semnat pentru normalitate și care astfel arată că vor un București primitor pentru toți locuitorii săi

Și nu ne oprim aici. Pe 4 iulie urmează al doilea Marș Oraș <accesibil> pentru oameni. Anul ăsta vrem să fim și mai mulți. Și mai convingători. Și mai normali. Pentru că normalitatea înseamnă să putem să ne întâlnim unii cu alții!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *