2014-03-28 17.40.09Înalta Curte de Casație și Justiție a României a pronunțat în 20 martie 2014 o decizie care desființează practic legislația românească și internațională care garantează dreptul minorităților naționale de a-și folosi limba maternă în raporturile cu administrația publică locală. Mai precis, a decis că, în România, cetățenii care aparțin minorităților naționale trebuie să folosească numai limba română în raporturile lor cu autoritățile publice locale.

Cum s-a ajuns aici?

Valea Crișului este o comună în județul Covasna care, conform ultimului recensământ al populației, are 2307 locuitori. Dintre aceștia, 24 s-au declarat români, iar 2136 – maghiari. În procente, asta înseamnă că mai mult de 98% din cetățenii comunei sunt de etnie maghiară.

În cursul anului 2012, în comună a fost organizat un concurs pentru ocuparea funcției de secretar de comună. Acesta a fost organizat cu aprobarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, iar, printre cerințele specifice postului, figura și necesitatea cunoașterii limbii maghiare la nivel avansat. Temeiul acestei cerințe a fost dat de Legea administrației publice locale care precizează la articolul 76 următoarele:

(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local, aceștia se pot adresa oral sau în scris și în limba lor materna și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă.
(3) În condițiile prevăzute la alineatul (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorităților respective.

Unul dintre participanții la concurs a fost nemulțumit de această impunere a condiției cunoașterii limbii maghiare la nivel avansat și a contestat-o la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. CNCD a pronunțat Hotărârea nr. 56/ 22.02.2012 în care, printre altele, se arată următoarele:

Astfel, Colegiul director consideră că secretarul de comună are activități cu publicul, inclusiv cu populația de limbă maghiară, care depășește procentul de 20% în comuna Valea Crișului, ajungând chiar la un procent de 98%. Astfel, acesta asigură înregistrarea petițiilor adresate Primăriei, urmărește circuitul corespondenței și prezintă periodic informări cu privire la stadiul rezolvării acesteia, răspunde în scris solicitărilor de informații de interes public, în termenele prevăzute de lege, asigură înscrierea în audiență a solicitanților etc.

Prin urmare, având în vedere numărul mic de angajați existenți în Primăriile de comună, comparativ cu Primăriile orașelor unde există mult mai mulți angajați, secretarul comunei nu poate delega alți funcționari de execuție și nu poate împărți din lucrările existente. În consecință, cunoașterea limbii maghiare, conform atribuțiilor secretarului comunei Valea Crișului, este o cerință ocupațională conform art. 9 al O.G. nr. 137/ 2000, republicată, și nu reprezintă faptă de discriminare.

Petentul a fost nemulțumit și de această decizie și a decis să o atace mai departe la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Contencios Administrativ. Înalta Curte a desființat decizia CNCD constatând prin sentință că “funcția publică de conducere de secretar al unității administrativ teritoriale, nu presupune, în esența sa, contact direct cu cetățenii, pentru a fi inclusă în categoria funcțiilor din sfera relațiile cu publicul.” Pe de altă parte, mai constată că atribuțiile în domeniul aplicării Legii nr. 544/ 2004 privind liberul acces la informații de interes public au o pondere “redusă și nesemnificativă în raport cu întreaga activitate a secretarului”.

Nu doresc să comentez în ce măsură ponderea unor anumite atribuții poate sau nu să impună cerințe legate de anumite competențe lingvistice, însă am observat că ICCJ se contrazice în paragraful următor, constatând că, de fapt, secretarul de comună are atribuții de relații cu publicul. Mai precis, faptul că “în exercitarea atribuțiilor sale secretarul de comună intră, în contact direct și cu cetățenii români de etnie maghiară, nu poate, în sine, justifica în mod obiectiv impunerea cunoașterii limbii maghiare ca și cerință ocupațională, într-un stat în care raporturile dintre cetățeni și autoritățile publice se desfășoară în limba română, ca și (sic!) limbă oficială (art. 13 din Constituție).”  

Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că Legea administrației publice locale stabilește cu totul altceva, ICCJ spune că în raporturile dintre cetățeni și autoritățile publice nu se poate folosi decât limba română. Practic, prin această sentință se desființează atât Legea administrației publice locale (articolul menționat mai sus), cât și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de România încă din 2007.

Hotărârea pronunțată de ICCJ este definitivă și irevocabilă și, din câte se pare, nu este un caz singular. În perioada următoare voi mai reveni cu alte asemenea exemple.

 

PS. Le mulțumesc colegilor de la APADOR-CH pentru sprijinul acordat în scrierea acestui articol și blogger-ului Dan Tănasă pentru că mi-a atras indirect atenția cu privire la acest abuz al Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, îi mulțumesc pentru ajutorul oferit în documentare și domnului Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

 

 

 

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public.

Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2015 – iunie 2015). 

Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org

Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.

Articolul are 11 comentarii

  1. Ce articol abject și manipulator! Decizia ÎCCJ este cât se poate de legală și clară. Legea nr. 215/2001 vorbește foarte clar despre posturile din administrație unde se poate invoca folosire limbii maghiare, ori în cazul secretarului de comună NU este cazul.

    Terminați cu propaganda asta abjectă!

  2. In care stat national, dragi activisti activewatch, ati considera normala folosirea unei limbi straine in administratia locala, indiferent de minoritatile din zona? Articolul vostru bate intr-o arie a ridicolului in care limba OFICIALA a unei tari variaza in functie de minoritatile dintr-o regiune. O sa ma mut si eu impreuna cu 1000 de colegi amici si prieteni intr-o localitate din Germania, sa vedem daca isi angajeaza un romanash la primarie, doi la prefectura patru la politie si tot asa. Articolul imi pare o gluma proasta, care nu are nici o legatura reala cu drepturile omului pentru ca directia in care bateti voi calca in picioare drepturile locuitorilor etnici romani. Atat timp cat te aflii pe teritoriul unui stat national esti obligat sa ii respecti suveranitatea si legile.

  3. Dan Tănasă, iată legea http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/215_2001.php
    art 90, paragrafele 2 si 3. La paragraful 2 scrie ca cetatenii se pot adresa in limba materna in raporturile cu administratia publica locala si aparatul de specialitate. Iar paragraful 3 precizeaza ca in posturile care au atributii privind RELATII cu PUBLICUL (s.m.) vor fi incadrate si persoane care cunosc limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective.

    Inalta curte de Casatie si Justitie a recunoscut ca secretarul comunei are relatii cu publicul
    “în exercitarea atribuțiilor sale secretarul de comună intră, în contact direct și cu cetățenii români de etnie maghiară”

    In consitiile astea, mi-e teama ca altcineva manipuleaza…

  4. parerea mea este ca discriminarea se produce mult mai devreme, poate in scoala. minoritatile (local majoritare) beneficiaza de studiul limbii oficiale in mod gratuit, pe perioada scolarizarii in sistemul de stat. majoritarilor (local minoritari) in schimb, nu li se ofera acelasi tratament, in vederea egalitatii sanselor de ocupare a unui post in administratia locala.
    in alta ordine de idei, am intalnit cazuri in care persoane angajate pe criteriul limbii materne nu prea au habar de limba oficiala (probabil ca le-a fost recunoscuta diploma de studii, fara a mai fi examinati).

  5. @Sever Ioan Miu

    Dacă sluga propagandei lui Mircea Toma, GDS și Șoroș ai putea să înțelegi ceea ce este evident.

    1. Legea spune clar: ”…cetățenii se pot (!) adresa…”. ”Se pot” nu implică obligativitatea adresării în limba maghiară.

    Ca să înțeleagă și un manipulator iredentist ca tine: Statul român a făcut o concesie politică și a dat posibilitatea etnicilor maghiari de a se adresa instituțiilor și în limba maternă, limba maghiară în acest caz. Problema apare doar cu etnicii maghiari, pentru că restul cetățenilor nu au probleme (nu-i auzi pe turci sau pe bulgari să facă pe deștepții). Doar că prevederea asta din Legea nr. 215/2001 este anulată de art. 13 din Constituție care prevede care este singura limbă oficială de stat. Iar articolul ăsta este folosit de iredentismul maghiar pentru a maghiariza toata administrația publică locală (au fost cazuri când și pentru un post de femeie de servici au solicitat limba maghiară, probabil pentru că toaletele sau măturile vorbeau limba maghiară. De ce nu ai făcut spume la gură atunci?)

    2. Atribuțiile unui secretar de comună nu sunt acelea de relații cu publicul. Relații cu publicul sunt la ghișeu, eventual la registratură. Secretarul are atribuții în bunul mers al instituției, în verificarea juridică a documentelor, atribuții juridice și de organizare, nu în relația cu cetățenii. Evident că secretarul poate interacționa cu cetățenii, dar principala lui menire nu e relația cu publicul.

    P.S.: Găsesc din cale afară de abject un individ care pozează în ”analist obiectiv” din poziția de propagandist al iredentismului maghiar!

  6. Domnule Tănasă, Constituția României mai prevede și următoarele în afară de ce scrie la articolul 13:

    Art. 120
    (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.

    http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c5s2a120

  7. Abia asteptam sa recidivezi cu texte iredentiste,domnule Szelmenczi!Titlul articolului este de un tupeu fantastic si impardonabil!-EPURAREA ROMANILOR si TINUTUL SECUIESC???Dumneata despre ce vorbesti?Cine face asta,in ce secol,in baza carei legislatii?Unde sa fie EPURATI ROMANII,cine a instituit vreun …tinut secuiesc,ce TERMINOLOGIE folosesti dumneata si cu ce drept?Dreptul trufiei bozgoresti?Apus-a!Iti permiti ca, din titlul unui articol de aici,sa promovezi discriminarea de pe pozitii asa-zis antidiscriminative???In mod cert,astfel,nu stai prost doar cu logica,ci si cu bunul simt!Daca,intamplator,dumneata ai inteles ca e benefic sa folosesti limba romana in mediul familial(de exemplu)si nici la ActiveWatch nu te exprimi in maghiara(presupun!),ajuta-ti coetnicii sa priceapa ca minoritatea face bine deschizandu-se spre majoritate,nu…epurand-o!Reciteste-ti textul si gandeste-te ca ai tine o conferinta:in fata romanilor…,in fata maghiarilor!I-ai privi in ochi pe unii?Ai fi mandru in fata altora? Ar fi-pur si simplu-un text neutru,obiectiv?Inalta Curte de Casatie si Justitie a readus la ea acasa logica bunului simt,care arata ca unii nu trebuie sa se inchida ca sobolanii in asa-numite-tinuturi,practicand epurari,ci sa se deschida spre Tara si spre Lume prin utilizarea limbii nationale.Iar limba nationala se numeste limba romana!Ei,daca ne-om fi inteles,s-auzim de bine!Pana la urmatorul articol,sanatate si virtute!

  8. Domnule Szelmenczi

    Mă tem că te descalifici complet de la un dialog civilizat de vreme ce promovezi o invenție a revizionismului maghiar, așa-zisul ținut secuiesc.

    Articolul este evident o manipulare abjectă. Sentințele judecătorești sunt bune atâta timp cât convin iredentismului maghiar, altfel sunt sentințe anti-maghiare în opinia propagandei maghiare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *