În primăvara acestui an, în premieră națională, o instanță din România a condamnat un tânăr la patru ani de închisoare cu executare pentru promovarea de mesaje instigatoare la ură pe Facebook. Sentința mai are o singură cale de atac, în apel, însă dacă judecătorii nu  vor revizui pedeapsa, vom consemna cel mai drastic și controversat precedent în materia legislației de combatere a discursului instigator la ură.

 

Dosarul 8469/740/2016 l-a avut în centrul atenției în ultimii patru ani pe un licean exaltat din Alexandria care, în anul 2015, a postat mai multe mesaje instigatoare la ură și care mai făceau și apologia nazismului. Ironia face că faptele au avut loc la un an după ce  Înalta Curte de Casație și Justiție a României a stabilit că Facebook poate fi asimilat spațiului public, deci utilizatorii nu se pot bucura de protecție specială sau de excepții atunci când există încălcări ale legii.

Cel mai probabil, în 2015, tânărul „Hitler” de Alexandria (porecla este menționată în dosarul de urmărire penală) nu urmărea cu prea mult interes deciziile ICCJ. Sau, chiar dacă le-ar fi urmărit, probabil nu ar fi înțeles mare lucru, pentru că, așa cum consemnează publicația profit.ro, tânărul a fost diagnosticat cu discernământ limitat în momentul săvârșirii infracțiunii. Cu toate acestea, completul de judecători de la Tribunalul Teleorman a decis că legea trebuie aplicată cu maximă severitate, pentru că, în România, necunoașterea legii nu este considerată circumstanță atenuantă atunci când este comisă o infracțiune.

În schimb, de-a lungul timpului, de mult mai multă clemență s-au bucurat diverși politicieni de anvergură locală sau națională care nici măcar nu au intrat în atenția procurorilor pentru a răspunde penal pentru mesajele instigatoare la ură sau pentru promovarea de simboluri naziste. Cel mult, unii dintre ei au compărut în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării unde au fost dojeniți strașnic cu câte un avertisment sau câte o amendă administrativă simbolică. Presupunem naiv că acești reprezentanți ai statului erau în deplinătatea facultăților mintale și că erau fini cunoscători ai legii. În jurul lor brațul lung al legii s-a încolăcit protectiv și matern. Așadar, până în acest punct, sentința împotriva tânărului „Hitler” de Alexandria ridică multe semne de întrebare privind proporționalitatea pedepsei în raport cu fapta comisă și cu impactul mesajelor iresponsabile pe care le-a distribuit pe Facebook.

În activitățile noastre curente de monitorizare și combatere a discursului instigator la ură am întâlnit zeci de „Hitleri” în ultimii ani, însă am ales o cale mult mai adecvată de sancționare a acestor derapaje. Mecanismul de monitorizare inițiat de Comisia Europeană în 2016 răspunde cel mai bine realității din teren și obligă rețelele sociale să reacționeze preventiv, astfel încât „Hitlerii” rătăciți pe internet să nu ajungă în atenția procurorilor decât dacă reprezintă un pericol social iminent.

Numai anul acesta, în cadrul a trei runde de monitorizare online[i] am reușit să îndepărtăm peste 170 de mesaje care intrau sub incidența articolului 369 din Codul Penal sau încălcau prevederile Ordonanței 31/2002. Cele mai multe dintre mesajele îndepărtate de Facebook seamănă cu mesajele promovate de liceanul din Alexandria: sunt impregnate cu o ură viscerală împotriva romilor, îi elogiază pe Hitler și pe Antonescu, evocă soluția finală în termeni extrem de duri și de grafici, instigă la acte de violență extremă sau, în cele mai fericite cazuri, susțin deportarea și castrarea romilor. Sunt mesaje teribile și teribiliste care descriu un fenomen social generalizat în țara noastră: ura împotriva minorităților. Unele mesaje sunt articulate și categorice, sugerând că autorii lor nu au doar opinii foarte puternice, dar au și o anumită orientare ideologică radicală. Însă cele mai multe mesaje instigatoare la ură arată nu doar necunoașterea legii, ci necunoașterea într-un sens mult mai larg. Sunt un amestec de ură cu ignoranță crasă exprimate agramat, ilogic și care indică un nivel de educație cel puțin precar. Noua generație de hateri invocă obsesiv împușcarea, incendierea, gazarea sau spânzurarea minorităților care-i incomodează (romi, LGBT, evrei, unguri etc.) și pot șoca prin lipsa de empatie și de respect pentru viață. Probabil nici ei nu au aflat că rețelele sociale sunt, de fapt, spațiu public și că astfel de comportament contravine nu doar normelor de conviețuire, ci și normelor juridice.

Înainte de a ajunge pe masa polițiștilor sau procurorilor, aceste proiecții violente comunicate necenzurat trebuie studiate cu atenție de antropologi, sociologi sau chiar psihologi. Violența și ura din societate trebuie abordate, în primul rând, prin politici publice credibile. Politici care să fie integrate inteligent în programe școlare sau în programe de asistență și intervenție socială. Abia după ce vom fi consumat aceste instrumente de intervenție structurală putem recurge la forța legii.  Este puțin probabil ca aceste sancțiuni disproporționate și excesive să aibă vreun efect revelator și să ducă la o schimbare a conduitei celor care împrăștie ură pe Internet.

Până când vom prinde cu adevărat gustul și spiritul democrației sunt necesare măsuri intermediare de combatere a fenomenului. Primii pași au fost făcuți acum câțiva ani prin responsabilizarea platformelor sociale și obligarea acestora să îndepărteze conținuturile potențial dăunătoare care intră sub vizorul legii penale. Procesul este greoi și deloc lipsit de controverse pentru că tehnologia nu face întotdeauna distincția dintre libertatea de expresie și discursul instigator la ură. Următorul pas logic ar fi să-i responsabilizam pe utilizatorii care au un profil public popular și care au un impact semnificativ asupra comunităților. Publicațiile, politicienii și influencerii au datoria să își modereze paginile și să construiască dezbateri și comunități bazate pe respect și pe dialog. Discursul urii nu trebuie și nu poate fi monetizat prin instigarea unor cetățeni care fie au un discernământ limitat sau care încă nu înțeleg că ceea ce este ilegal în viața reală rămâne ilegal și în viața virtuală.

 

Tânărul „Hitler” din Alexandria avea 18 ani când a găsit de cuviință să defuleze pe Facebook mizeriile care l-au adus pe mâna procurorilor și judecătorilor. La momentul comunicării sentinței a împlinit deja 23 de ani și a fost citat în instanță de 24 de ori, la finalul cărora i-a fost comunicat că e posibil că până la 27 de ani va fi exclus din societate, prin privare de libertate, iar până la 32 de ani nu va putea candida pentru nicio funcție publică. Dincolo de aceste termene seci, putem intui că șansele de reabilitare sunt minime, dacă nu chiar nule. Pentru el legea nu se negociază. Între timp, parte dintre demnitarii care s-au consacrat în ultimii ani prin discursuri iresponsabile, care inflamează ura în societate, vor fi regăsiți pe buletinele de vot din septembrie și decembrie.

[i] Exercițiile au fost derulate în cadrul proiectului OpCode – Open Code for Hate-Free Communication, proiect co-finantat de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene (2014 – 2020),  în următoarea ordine: Ianuarie – Februarie și Iulie-August 2020, Exerciții de monitorizare din umbră a gradului de conformare a platformelor sociale la Codul de Conduită agreat cu Comisia Europeană în 2016; Februarie – Iunie 2020, Monitorizarea discursului instigator la ură în contextul crizei COVID-19. În cadrul acestor monitorizări, ActiveWatch a monitorizat doar paginile publice ale unor instituții de presă și a solicitat doar îndepărtarea conținuturilor care încălcau prevederile Codului Penal și ale Ordonanței 31/2002. Nu a fost solicitată blocarea nici unui cont și nici nu au fost sesizate instituții ale statului pentru declanșarea unor anchete penale. Conținutul acestui articol reprezintă punctele de vedere ale autorilor, care sunt singurii responsabili de acesta. Comisia Europeana nu acceptă nicio responsabilitate pentru felul în care ar putea fi utilizate informațiile conținute în acesta.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.