Ca să ajungi din București până la Baia Mare trebuie să petreci mai bine 12 ore în tren. Orașul este atât de îndepărtat încât rar ajunge subiect de știri naționale, iar când se întâmplă asta, poți să pariezi că acolo s-a întâmplat ceva nasol. Ultima știre din zonă este legată de niște romi care au fost mutați din zona Craica în laboratorul nedecontaminat al unei foste uzine de prelucrare a cuprului. ONG-urile de drepturile omului au reacționat imediat denunțând politicile naziste ale primarului Cătălin Cherecheș.

Eu personal am crescut în Baia Mare, prin umare, pot spune că, fără să știu, am stat în vecinătatea romilor din zona Craica. Distanța subiectivă dintre mine și ei putea fi lesne echivalată cu distanța spațială dintre București și Baia Mare, cel puțin. Știam de cartierul Hatvan când eram copil și aflasem că zona e foarte nasoală și că nu e bine să locuiești acolo. Știu că, la un moment dat, părinții mei au refuzat un apartament în zonă pentru că aceasta avea o reputație extrem de proastă. A locui acolo, în apropiere de Craica, nu era un lucru cu care să te mândrești. Simpla vecinătate a romilor te umplea parcă de rușine și de stigmă: Locuiesc pe bulevardul Republicii, dar să știți că nu lângă țigani. Ei sunt mai în spate, pe lângă calea ferată și nu am nici o treabă cu ei, păreau să spună toți, scuzându-se parcă și cerșind acceptarea tuturor. Așa se face că am crescut într-un mediu aseptic, fără tovarăși de joacă romi. Se zvonea despre unul din bloc, Lică îl chema, că ar fi pe jumătate, dar ăla era mai mare decât noi și ne bătea pe toți dacă îndrăzneam să aducem vorbă despre asta. Am primit confirmarea părinților mei că mama lui era țigancă când soră-mea s-a îndrăgostit de el și mama mea nu era tocmai încântată de acest fapt. Părinții mei, fiind oameni politicoși, ne-au spus să nu mai vorbim despre ceea ce oricum știa toată lumea pentru că nu e frumos să jignim niște oameni de treabă.

În 2012, primarul Cătălin Cherecheș a decis că trebuie să termine cu pungile de sărăcie și s-a pus pe treabă. Pentru a reda demnitatea locuitorilor din cartierul Vasile Alecsandri (Hatvan era denumirea informală a acestuia) s-a gândit că romii din Craica trebuie mutați. Și nu oriunde, ci la Cuprom, într-o zonă nu tocmai prielnică locuirii. A nimerit prost, pentru că zona nu fusese decontaminată și vreo doisprezece copii au ajuns la spital intoxicați. Acesta a fost contextul în care am ajuns în Baia Mare, împreună cu Nicu Dumitru de la Asociația Romano Butiq, pentru a sta de vorbă despre ce înseamnă integrarea socială a romilor cu omul care avea să câștige alegerile cu peste 80% din voturi.

Am nimerit la final de campanie electorală, iar orașul era atât de împânzit de banere cu actualul primar încât aveam impresia că el e singurul candidat. Pe pliantele electorale distribuite, mesajele sunt fără echivoc: Am demolat primele 60 de construcții improvizate de pe Craica, alte 120 de familii sunt mutate în acest moment, iar cocioabele lor sunt puse la pământ de buldozere. După ce vom elimina Craica, ne apucăm de treabă și în celelalte pungi de sărăcie și mizerie de pe raza orașului nostru. […] Baia Mare trebuie să fie un oraș civilizat. Nevoia noastră de dezvoltare continuă nu ne permite să fim limitați de pungile de sărăcie și mizerie. Cei care nu sunt din Baia Mare sunt trimiși în localitățile natale, celorlalți le asigurăm locuințe de urgență. Nu mai accept nici o contrucție improvizată pe domeniul public al municipiului Baia Mare.

Am mers să ne întâlnim cu Cătălin Cherecheș pentru a purta o discuție despre cum vede el rezolvarea unei probleme care a depășit de mult timp granițele României și a devenit europeană. La prima vedere, intențiile par bune: vrea să-i scoată pe romi din starea lor de sărăcie și să le asigure locuințe decente, cu canalizare, electricitate etc. Prin urmare, dorește să construiască un cartier special pentru săraci, undeva în afara orașului, după șoseaua de centură. Viitorul cartier ar urma să aibă grădiniță, școală și magazine. Totul cât mai departe de centrul orașului. (Spuneți-mi un loc în Baia Mare unde să-i punem. Ați vrea să-i punem în centrul orașului? Haideți să-i punem în Piața Revoluției, ne-a replicat iritat când am făcut această observație). Planul pare generos, însă problema e că în cazul acesta discutăm de segregare și nu de incluziune socială. Cartierul pe care primarul Băii Mari plănuiește să-l construiască are toate șansele să devină un ghetou.

Ne-a vorbit despre soluțiile de integrare pe piața muncii, aici lucrurile fiind destul de clare și pe cale să fie rezolvate. Colaborează cu multe companii, iar pentru munci necalificate, există muncitori romi, ne-a spus relaxat. În prezent, 600 de romi au locuri de muncă datorită lui, prin lobby-ul pe care l-a făcut companiilor colaboratoare. Dacă el vrea, mâine acei romi sunt șomeri.

Vorbește cu emfază despre faptul că el, spre deosebire de ONG-urile rome care cheltuie bani degeaba, face integrare socială. Eu personal le asigur asistență medicală gratuită, eu le asigur medicamente celor care au probleme, eu le asigur pentru copii rechizite atunci când e nevoie și nu le ajung banii și lucrurile astea le fac nu de când sunt primar, le fac de ani de zile. A investit bani personali în reabilitarea unor locuințe sociale. (Adevărul e că, din discuții nu prea se poate ști unde e vorba despre bani personali și unde despre bani publici, deoarece, se pare, persoana primarului se suprapune peste administrația locală. El, Cătălin Cherecheș, le dă famiilor care locuiesc în blocurile ANL cheile de la apartamente, el reabilitează rețele de apă și electricitate etc.) ONG-urile rome care i-au jignit comunitatea și pe el personal au în el un adversar redutabil. În ce sens au jignit comunitatea? În sensul că vin și spun că trebuie lăsați acolo, nu trebuie mutați, nu trebuie deranjați din habitatul lor. Unde să-i lăsăm acolo? Cu șobolanii care mușcă copii, fără apă, fără canalizare, fără curent? Primarul nu a avut la îndemână decât această soluție, a mutărilor în masă pentru că alta oricum nu există. În ce privește relația cu ONG-urile nu e foarte consecvent: uneori spune că ar vrea să colaboreze, dar nu are cu cine, alteori, că nu are nevoie de sfaturi și că știe foarte bine ce e de făcut.

Intoxicațiile de la Cuprom nu au existat, în opinia lui Cătălin Cherecheș. Au fost niște oameni care au dat cu spray-uri paralizante și din acest moment au ajuns opt copii și doi adulți la spital (aici cifrele primarului se contrazic cu cele ale lui Bogdan Gavra, șeful serviciului de asistență socială, care vorbea despre 12 copii). Totul a fost o mistificare a presei centrale, care are niște interese meschine. Au fost într-adevăr niște sticluțe goale în subsol, unde, în mod normal, nu aveau acces. Când l-am întrebat cum au intrat oamenii în acel subsol, mi-a răspuns: Cum intră și la dumneavoatră în casă.

Cătălin Cherecheș este la curent cu opinia publică în ceea ce îi privește pe romi. Primește mesaje pe contul lui de Facebook și urmărește comentariile la articolele despre subiectul mutării romilor. Este flatat de laudele care i se aduc, dar nu dorește să se identifice cu mesajele de tipul acesta. De altfel, regretă faptul că se creează un curent de opinie defavorabil comunității rome. Protestul care a avut loc împotriva lui la București îl lasă rece și spune că poate aduna oricând 10 000 de oameni la o manifestație pentru integrarea socială a romilor.

În ceea ce privește zidul pe care l-a construit în jurul unui bloc locuit de romi și pentru care a fost sancționat de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este încrezător că problema va fi soluționată de către instanțe în favoarea lui (mai ales că zidul oricum urmează să fie dărâmat). Deja a câștigat la Curtea de Apel Cluj și e convins că va câștiga și recursul înaintat de către CNCD. La adresa lui Asztalos Csaba, președintele CNCD are cuvinte grele: A venit domnul Asztalos, care e băimărean. L-am adus aici [la blocul în jurul căruia fusese construit zidul]. Costumul meu era mai scump decat costumul lui, dar eu am urcat în blocul ăsta până la etajul 4, iar el n-a avut curajul sa treaca de trotuar. Dar el e la consiliul de combatere a discriminarii… Eu știu cum sunt puși oamenii acolo. Pe algoritm politic, unul de la PNL, unul de la PSD, unul de la UDMR etc. Și nu are nici o legatură cu discriminarea, are legatură cu faptul că la un moment dat două secretare și un șofer nu au loc de muncă că se mai schimbă sefii și trebuie să-i pună și pe ei undeva. Cam asta e filosofia acestor tipuri de instituții. Cam așa și funcționează.

Am plecat din birou ușor bulversat. Am stat de vorbă cu un om care părea atât de sigur că a luat cele mai bune soluții pentru comunitatea de romi încât mă simțeam dezarmat. Lupta noastră pare deja profund inegală: avem în față un om care are o multitudine de certitudini și mai are de partea lui și opinia publică. Am asistat de fapt la un amplu exercițiu de manipulare: când vorbește cu electoratul lui, Cătălin Cherecheș vorbește despre nevoia de dezvoltare a orașului și despre necesitatea eliminării pungilor de sărăcie. Spune că nu dorește să se asocieze cu mesajele rasiste, însă caută exact voturile celor care le propagă. Cu electoratul lui, Cătălin Cherecheș nu vorbește despre reinserție socială, egalitate de șanse sau drepturile omului, ci îi elimină cu cinism pe romi din viața socială ca pe niște cetățeni de mâna a doua (e drept, nu apare cuvântul rom în pliantele lui electorale, dar toată lumea știe că despre ei e vorba).

Pe de altă parte, când vorbește cu societatea civilă, spune că face inserție și că singurul care știe cum să o facă este el. Aruncă vorbe grele, râde de demonstranții de la București, pentru că ei sunt puțini, iar el are de partea lui un oraș întreg. Dacă vrea el, scoate 10 000 de oameni în stradă. Instituțiile statului care îi sunt potrivnice (CNCD) sunt niște pioni politici folosiți de adversarii lui, de parcă nimeni din țara nu mai are valori în care crede, în afară de el. Oricum, el este gata să se lupte cu toți și este sigur că îi va învinge.

Cătălin Cherecheș este un primar rasist care este foarte popular în orașul lui. Faptul că a câștigat alegerile cu peste 80% din voturi, cel mai mare procent din țară, înseamnă că toate acțiunile lui sunt girate de comunitate. Nu putem ști deocamdată dacă la Baia Mare oamenii sunt mai rasiști decât în alte orașe din România sau dacă numai aici a existat un candidat care să speculeze asemenea atitudini. Oricare ar fi situația, suntem într-un cerc vicios: avem un candidat care simte că poate câștiga voturi cu discurs și acțiuni rasiste, iar acestea din urmă sunt legitimate de comunitate. De fapt, atitudinile intolerante ale celor două părți (ales local și electorat) împotriva minorității rome se legitimează reciproc și încep să pară acceptabile social. Și mai blamabil în acest caz este tăcerea celor doi leaderi ai Alianței USL, cea care îi acordă sprijin politic lui Cătălin Cherecheș. În absența unei reacții concludente de la București, politicile lui tind să devină un model de succes în România. Avem toate șansele ca în curând să vedem din ce în ce mai multe astfel de personaje acaparând spațiul public.

Articolul are 4 comentarii

  1. Am crescut in ‘Hatvan’, iar pe drum spre scoala 8 (Lucian Blaga acum), la care ma daduse mama, dupa multe insistente, pentru ca nu dorea sa merg la scoala cu frica de tigani, eram frecvent ‘atacata’ de tigani. Mergeai linistit pe strada si puteai oricand sa te trezesti cu o palma data, sau ca te trageau de ghiozdan, ca-ti cereau sandvisul. Cate-un parinte era langa ei, caci despre copii era vorba, instigandu-i si incurajandu-i sa fie agresivi. Si acum tresar cand trec pe langa un tigan pe strada. Ce am facut sa merit un asemenea tratament? Cine sunt victimele de fapt? Nu sunt rasista, chiar am incercat sa conving tiganii de pe strada sa isi caute un loc de munca cinstit, insa sunt satula de atitudinea ong-urilor care lupta pentru drepturile tiganilor. Iau o groaza de bani, iar tiganii sunt ca si inainte, doar mult mai organizati, copiii exploatati, nu sunt lasati la scoala, sunt instigati la furt si agresiuni fizice. Cred ca este nevoie de masuri ferme, chiar dure la inceput, dar care sa aiba rezultate si sa opreasca acest flagel. Vreau sa pasesc cu fruntea sus oriunde ma duc, fara sa fiu aratata cu degetul pentru ca sunt romanca – asociata cu tiganii care comit infractiuni.

  2. Am uitat sa ma prezint, Adi: sunt Ioana, fiica Mariei Pop, prietena alor tai. Cred ca avem experiente diferite, insa te felicit pentru demersurile tale.

  3. Sper ca adresa de e-mail sa nu mai apara aici. Va rog sa o stergeti pentru ca primesc numeroase mesaje spam de cand am postat mesjaul. Multumesc!

Comentariile au fost inchise.