Asaltul refugiaţilor asupra Europei a împărţit nu numai ţările, ci şi mai vechii locuitori ai continentului în două popoare foarte diferite: unii care întind mâna ca să‑i ajute şi alţii care‑i resping.

12049037_10153636188682171_176993558_n 12053166_10153636186522171_2018667418_n

sursă foto: Ovidiu Vanghele / Centrul de investigații media 

Ca proaspeţi europeni, noi – dimpreună cu restul ţărilor foste socialiste – am optat, la prima strigare, pentru varianta primitivă. Demnitarii noştri au lansat două teme oficiale: 1) primim refugiaţi doar în limita locurilor libere (Ponta şi Iohannis) şi 2) îi vom ajuta întărind securitatea graniţelor. În traducere: dacă ne pedepseşte ăl de sus cu un cutremur care lasă pe drumuri un milion de români, noi nu asigurăm asistenţă decât pentru 1.780 de sinistraţi, pentru care există locuri în clădirile rezervate persoanelor fără adăpost; şi asta numai dacă i‑am verificat să nu cumva sa aibă cazier. Or, pentru a se asigura de suport popular pentru acest gen de decizii, liderii României au încurajat promovarea spaimei faţă de refugiaţi. Nu putem susţine cu dovezi că de organizarea unui asemenea război psihologic s‑au ocupat instituţii competente, dar putem recunoaşte cu uşurinţă soldăţeii. Am ales ca exemplu una dintre vocile fidele ale serviciilor de înspăimântare – Evenimentul Zilei.

Aici, mesajele de natură a stârni ostilitate/teamă/suspiciune faţă de refugiaţi sunt regula. Ilustrez cu câteva titluri recente: „Lech Walesa, avertisment CUTREMURĂTOR: «Dacă Europa îşi va deschide porţile imigranţilor, vor începe curând să‑şi practice obiceiurile, inclusiv DECAPITĂRILE»“; „Odioasa strategie a lui Bashar al‑Assad. Ce legătură are preşedintele sirian cu INVAZIA IMIGRANŢILOR“ (de reţinut nu doar cuvântul „invazie“, ci şi faptul că nu vorbim de refugiaţi, ci de imigranţi – în cazul cărora dramatismul este mult estompat); „Cotropirea Europei. Înainte de exodul refugiaţilor, Germania primise peste 213.000 de cereri de azil“.

Dar figurile de stil pierd din forţă dacă nu sunt susţinute, din când în când, de dovezi, de fapte, de realitate. Iar dacă dovezile cu pricina nu sunt la îndemână, ele sunt fabricate. Fabrica de fapte de la Evenimentul Zilei a produs deunăzi următoarea ştire: „EUROSTAT: Patru din cinci REFUGIAŢI, care solicită azil în Europa, MINT că provin din Siria. Aproape 20.000 de refugiaţi sunt, CULMEA, dintr‑o ţară aflată în EUROPA“. Patru din cinci refugiaţi mint? Asta este o informaţie foarte puternică, iar sursa invocată este mai mult decât beton: Eurostat – adică un produs de cercetare realizat cu instrumente riguros ştiinţifice de institute creditate de Comisia Europeană. Faţă de tonele de gugumănii servite publicului ca să alimenteze ura faţă de refugiaţi, în cazul acestui text m‑a surprins sursa invocată, aşa că am răsfoit puţin dosarul. Prima constatare a fost că aşa‑zisa ziaristă de la Evenimentul Zilei (Andreea Matei) nu s‑a obosit să meargă până la Eurostat; dânsa s‑a oprit la textul unui articol publicat de un redutabil tabloid britanic – Daily Mail („Four out of five migrants are NOT from Syria: EU figures expose the «lie» that the majority of refugees are fleeing war zone“). O primă constatare este că Evenimentul atribuie nonşalant minciuna solicitanţilor de azil; exprimarea britanicilor este mult mai puţin angajantă: „cifrele Eurostat demască «minciuna» etc.“

Totuşi, cuvântul „minciună“ este pus în circulaţie (1,7 milioane de exemplare vândute, 400 de milioane de vizitatori ai site‑ului / lună) de tabloidul britanic. Oare curajul să‑i fi fost blindat de cercetarea Eurostat? Nimic mai la îndemână pentru un cititor mai insistent decât să viziteze site‑ul cu pricina, cu atât mai mult cu cât Eurostat are bunul‑simţ să‑şi ajute cititorii cu „traducere“ a informaţiei seci generate de cercetare. Ajunşi pe pagina Comisiei aflăm aşa: în ultimele 12 luni, cele mai numeroase solicitări de azil înregistrate în ţările membre ale Uniunii Europene au aparţinut sirienilor (154.210) şi au fost urmate de cele ale afganilor – 63.990. Urmează apoi o listă lungă cu celelalte 29 de categorii etnice de solicitanţi de azil. Per ansamblu, sirienii reprezintă, în prezent, 20% din totalul aplicanţilor pentru statutul de azil, ceea ce este imens – iar statistica Eurostat nu include valul de imigranţi din ultimele luni care n‑au apucat să se înregistreze ca solicitanţi de azil.

De menţionat că toţi solicitanţii îşi declară originea etnică, deci nu minte nimeni. Cuvântul „minciună“ este produsul exclusiv al propagandei de discreditare, de înfierare a refugiaţilor. E, trebuie să recunoaştem, un efort redutabil jurnalistic să acreditezi ideea că refugiaţii nu sunt cu adevărat refugiaţi şi să foloseşti pentru consolidarea minciunii o sursă de calibrul Eurostat. Dincolo de minciună, pe malul mării Egee, zace un copil înecat. Ruşine nesimţiţilor.

Mircea Toma

Articolul are 2 comentarii

  1. Mircica tata, cred ca ai fost stricat la stomac cand ai scris articolul asta. Mai bine iti faceai un ceai si un pic de nani, ca, vorbesti, sau scrii in dodii
    Sau pe bune, te lasi de meseria asta ca nu-ti sade bine…zau.

  2. Iata ca aflat un text prea interesant scris intr-o maniera greu de aflat in netul din Romania. Acum, dupa ce am citit acest articol, doresc sa va comunic ca in acest weekend trecem la ora de iarna, o stiati deja. Daca tot se schimba ora, macar fixati-va ceasul dupa ora exacta pentru a nu intarzia sa ajungeti la timp unde aveti de mers. Multumesc!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *