Am primit răspunsul* Consiliului Național al Audiovizualului la scrisoarea noastră în care ceream acestuia să revină asupra deciziei de interzicere* a spotului Romtelecom/Cosmote, în care Smiley și Bartoș simulează o călătorie cu skateboard-ul pe un tren în mișcare. Am zis așa: “Considerăm că decizia din 29 aprilie 2014 de a interzice difuzarea spotului Romtelecom Cosmote a fost luată în mod pripit, fără bază factuală și induce o viziune greșită privind funcționarea mass media prin promovarea ideii că mesajele audiovizuale au efecte directe și nediferențiate asupra comportamentelor copiilor și oamenilor, fără însă a aduce argumente solide în acest sens” (fragment din scrisoarea ActiveWatch din data de 30 aprilie 2014).

*Mai târziu am aflat că era vorba de o decizie de intrare în legalitate, adică spotul să fie mutat după ora 22.00. Romtelecom a luat decizia finală de a retrage reclama.

(1) Din răspunsul Consiliului, am înțeles că acesta ia decizii care vizează publicul românesc din anul de grație 2014 în baza teoriilor comunicării de masă elaborate în Statele Unite ale Americii, în anii ‘20-’30 ai secolului trecut! Pare nerelevant pentru C.N.A. faptul că profilul social, cultural și educațional al celor două publicuri diferă semnificativ. Numai prezența noilor tehnologii în viața oamenilor (internet 2.0, realități augmentate, tehnologie mobilă etc.) schimbă dramatic datele problemei.
C.N.A. ne spune că argumentele ActiveWatch din scrisoarea de contestare a Deciziei nr. 306/29.04.2014 “au pierdut din vedere studiile fondului Payne, primul studiu științific al comunicării de masă” – de unde și legitimitatea (!). Da, nu am avut în vedere studii făcute acum aproape 90 de ani, în condiții total diferite, pentru că nu mai sunt relevante. Am avut în vedere în schimb faptul că cercetătorii contemporani nu au ajuns la un consens în ceea ce privește influența televiziunii, care nu ar trebui judecată în termenii influenței directe și nediferențiate, asupra unui public omogen, fără discernământ. Cercetătorii în domeniul studiilor media și culturale – fără să adopte poziția absurdă că media nu au nicio influență – au propus regândirea noțiunii de influență media și studiul acesteia din perspectiva modului în care oamenii folosesc și interacționează cu media zilnic. “Orice acțiune – chiar inspirată de o reclamă – trebuie pusă în context și ar trebui înțeleasă și în funcție de motivațiile persoanei care face acțiunea, de personalitatea acesteia, de modul de gândire și educația sa” (din scrisoarea ActiveWatch). Pentru o lectură avansată pe acest subiect, puteți consulta referințele de la finalul articolului.

Notă: Micul curs de teorie despre primul studiu al comunicării de masă, pe care Consiliul ni-l oferă în al patrulea paragraf, este un copy/paste de idei, uneori fără coerență, greu de înțeles și mai greu de acceptat drept argument.

(2) Am mai înțeles că C.N.A nu va da curs cererii noastre de a documenta și reanaliza decizia pentru că:

(a) ipoteza lansată de MAI și statistica aceleași instituții – care nu este publică și pe care sociologul Alfred Bulai a contestat-o într-un interviu la RFI și a numit-o “o notă de fundamentare făcută din burtă” – sunt pentru membrii Consiliului dovezi de necontestat că tinerii s-au urcat pe trenurile oprite în gară, ca urmare a faptului că i-au văzut pe Smiley și Bartoș cum simulează la televizor o călătorie pe un tren în mișcare;

(b) este în beneficiul copiilor, “în calitate de public al programelor audiovizuale”, de a lua această decizie (!);

(c) spune C.N.A, “extrapolând din domeniul filmului, în cel al comunicării comerciale audiovizuale, mult mai persuasivă prin repetarea difuzării la intervale scurte de timp, diminuarea efectelor media asupra comportamentului teribilist al copiilor nu s-a confirmat prin alte date, studii, cercetări recente, că s-ar fi modificat semnificativ, dacă avem în vedere, chiar adresa Departamentului pentru Situații de Urgență, adresată C.N.A…” Trecând peste dificultatea de a citi și de a înțelege acest paragraf, ne punem următoarele întrebări: ce studii au arătat efectele media asupra comportamentului teribilist al copiilor și despre ce fel de efecte este vorba? Apelul la Departamentul pentru Situații de Urgență pentru a legitima un discurs ce se vrea academic păcătuieste prin faptul că nu este nimic mai mult decât un sofism al autorității.

(d) chiar și “în situația în care Departamentul pentru Situații de Urgență ar fi semnalat un singur caz cu minori electrocutați ca urmare a faptului că s-au urcat pe garnituri de tren aflate sub liniile de alimentare cu înaltă tensiune, petrecut după începerea difuzării spotului Romtelecom, acesta ar fi fost mai mult decât suficient pentru a demara toate procedurile necesare de stopare a promovării unui comportament dăunător sănătății sau siguranței populației prin intermediul unui spot publicitar” (fragment din răspunsul C.N.A.). Simpla sincronizare în timp a difuzării unei reclame cu evenimentele tragice din gări este departe de a fi un argument plauzibil care să justifice o legătură cauză-efect. Și apoi, pentru o decizie ca aceasta, nu ar trebui ignorate elementele de context:
• Purtătorul de cuvânt al spitalului Grigore Alexandrescu din București a declarat că “în special în sezonul cald, copiii de vârstă școlară sunt victime a numeroase accidente prin electrocutare, în zona triajelor de cale ferată şi a liniilor de înaltă tensiune”.
• Numai din relatările presei din ultima săptămână a lunii aprilie rezultă că nu e deloc clar dacă este vorba de un pattern comportamental generat de o reclamă, care să fi încurajat mai mulți copii și tineri din orașe diferite să se ducă în zone cu acces interzis din gări și să se urce pe trenuri, pentru că: (a) în acel moment, investigația era în curs, b) martorii/investigatorii au menționat motive diverse – se jucau, sport extrem, poze pentru Facebook – mai puțin reclama Romtelecom.
• Necunoașterea/lipsa de informare și ignorarea semnelor de avertizare – “Acces interzis” – din gări. Se pare că tânărul de la Băneasa, de exemplu, a crezut că nu va fi periculos, dacă nu va atinge firele de înaltă tensiune.

Este cel puțin îngrijorător că membrii unei autorități ce funcționează în interes public iau decizii în lipsă de informații, pe baza unor speculații și a teoriilor comunicării de masă elaborate în anii 1930, fără să țină seama de toate punctele de vedere ale comunității academice și de contextul socio-cultural în care mesajele comunicate în masă sunt receptate. Răspunsul C.N.A. nu face decât să diminueze încrederea noastră în capacitatea membrilor săi de a lua decizii constructive în interes public și al minorilor. Desigur, nu este o tragedie că reclama Romtelecom a dispărut de pe ecrane. În același timp, va fi greu de demonstrat că retragerea ei a contribuit la înlăturarea unei cauze. Însă, acțiunea de interzicere a reclamei aduce în dezbatere mai multe subiecte: competența Consiliului de a judeca astfel de cazuri și disponibilitatea de a pune în balanță toate punctele de vedere; influența televiziunii asupra comportamentelor umane și, cel mai important dintre toate, educația media.

În fine, de ce este importantă toată această discuție și de ce am contestat decizia C.N.A.?
• În primul rând, am contestat procedura de luare a deciziei. Așa cum am arătat mai sus, C.N.A. nu a reușit să ne convingă că au procedat corect, în interes public și în acord cu reglementările instituției.

• Autoritatea de reglementare are obligația să ia decizii informate și non-emoționale, în interes public, pe baza expertizei, în funcție de situația analizată. În cazul de față, acest lucru nu s-a întâmplat. În schimb, Consiliul a luat o decizie “în urma vizionării și analizării spotului publicitar” și în baza credinței – justificată prin teorii ale comunicării de masă depășite – că știu foarte bine ce gândesc, ce simt, cum sunt influențați și cum acționează copiii și tinerii zilelor noastre.

• Protecția ar trebui să fie și rezultatul educației media. Fără educație, protecția prin restricționare, în era digitală și a Internetului, se va transforma în ceva ce ar putea lua forma luptei lui Don Quijote cu morile de vânt. Copiii au nevoie de îndrumare, au nevoie să-și dezvolte capacitatea de a discerne și de a înțelege media, astăzi foarte prezente în viața lor. Ne bucurăm că, în răspunsul său, C.N.A. recunoaște  că educația media este un “demers salutar” și își recunoaște rolul de promotor al acesteia, stabilit prin legea audiovizualului.

Referințe:

Martin Barker and Julian Petley (ed.), Ill Effects: the Media/Violence Debate, London: Routledge, 2001.
David Buckingham, Moving Images: Understanding children’s emotional responses to television, 1996
David John Corner, Critical Ideas in Television Studies (Oxford Television Studies), 1999
John Corner, Studying Media: Problems of Theory and Method, 1998

 

*din motive tehnice, nu putem urca momentan fișierul .pdf cu răspunsul integral al CNA. Dacă doriți să îl primiți pe email, puteți scrie la adresa nicoleta@activewatch.ro. Vă mulțumim pentru înțelegere!

 

________

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015). Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org. Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.

Articolul are 2 comentarii

  1. Tiberiu, n-as spune chiar asa.
    Consiliul a primit o sesizare la care era obligat sa raspunda intr-un fel sau altul, cum ziceam, in interes public si in baza reglementarilor. Influenta TV e un subiect actual, de competenta unei institutii ca CNA, insa, din pacate, CNA-ul nostru dezamageste grav in acest domeniu. Nu are pregatire, refuza orice alte pareri care ar putea sa zdruncine propria convingere, ia o decizie deloc constructiva si fara baza.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *