Să afli primul este important, să afli cifrele corecte e decisiv.” (Promo Realitatea TV de prezentare a colaborării cu institutul de cercetare CURS)

Duminică, de alegeri, când votul era încă în toi, pe paginile web ale multor televiziuni și publicații românești, apărea, cu litere de-o șchioapă, invitația de a vedea rezultatele parțiale ale alegerilor locale. O fi bine că au publicat rezultate parțiale ale votării (exit-polls) înainte de închiderea urnelor? Cât de credibile sunt cifrele? Pe site-urile respective, informațiile legate de marja de eroare, eșantionul sau numele celor care au plătit pentru sondaj sau al institutului de cercetare implicat au lipsit cu desăvârșire, cu câteva excepții în care a apărut numele institutului și atât.

Chiar dacă e greu de stabilit cât de mult influențează publicarea acestor informații votul alegătorilor, un astfel de demers este riscant. Din cauza modului de culegere a datelor, rezultatele parțiale ale sondajelor făcute la ieșirea de la urne pot oferi o proiecție eronată a votului final. Interviurile sunt făcute doar la o parte dintre unitățile de votare, iar eșantionul de respondenți nu poate fi controlat. De exemplu, se poate întâmpla ca majoritatea susținătorilor unui singur candidat să meargă la vot cu o oră-două înainte de închiderea urnelor, iar situația aceasta să încline balanța votului. De aceea, marja de eroare este mult mai mare decât cea obținută în cazul sondajelor de opinie prin telefon, de exemplu.

Ca atare, jurnalistul care obține aceste rezultate înainte de închiderea votului are de luat o decizie editorială importantă, cu implicații pentru informarea corectă a publicului. La alegerile prezidențiale din Statele Unite din anul 2000, CNN și alți radiodifuzori americani importanți au cedat presiunii competiției și au anunțat câștigători pe baza rezultatelor parțiale ale exit-poll-urilor, care, după închiderea urnelor, s-au schimbat dramatic. Un raport de evaluare a performanței CNN din noaptea alegerilor, la cererea CNN, a fost publicat în 2001. Acesta recomanda, printre altele, ca radiodifuzorii să consulte rezultatele din mai multe surse, dacă totuși iau decizia să publice exit-poll-uri (în America, publicarea rezultatelor exit-poll-urilor nu este reglementată, este decisă în redacție). De asemenea, este important pentru credibilitatea relatării ca radiodifuzorii să ofere informații suplimentare care să arate că este vorba despre o proiecție a rezultatelor finale ale alegerilor. Pe site-urile românești consultate duminică, în ziua alegerilor, nu am găsit astfel de informații.

Pe de altă parte, orice restricții referitoare la publicarea sondajelor de opinie în timpul campaniei electorale sunt, de fapt, restricții ale libertății de exprimare, pentru că afectează principiul independenței editoriale, dar și dreptul publicului de a primi informații. Totodată, restricția trebuie să aibă în vedere protejarea unui interes public legitim. Majoritatea statelor democratice reglementează publicarea sondajelor de opinie în campania electorală prin impunerea publicării metodologiei de culegere a datelor, a marjei de eroare, a plătitorului etc., dar și prin interzicerea publicării lor în perioada de reflecție ce precedă ziua votului. Dar, atenție, aceste reguli se referă la sondajele de opinie. În ziua votului, înainte de închiderea urnelor, rezultatele sondajelor făcute la ieșirea de la urne sunt interzise în majoritatea statelor democratice din lume. Și sunt interzise prin lege sau printr-un gentlemen agreement (convenție tacită) între jurnaliști, tocmai pentru că au existat experiențe negative, când rezultate eronate au fost publicate.

Recomandarea 15/2007 a Consiliului Europei către statele membre – deci și către România – privind relatările presei în campania electorală prevede explicit că „în ceea ce privește publicarea rezultatelor parțiale în ziua alegerilor, statele membre pot avea în vedere interzicerea publicării rezultatelor acestui tip de sondaje până la închiderea tuturor secțiilor de votare din țară”. Consiliul a propus această măsură de siguranță ca să protejeze integritatea și corectitudinea procesului electoral. Este o măsură care, așa cum arătam mai sus, limitează libertatea de exprimare, dar protejează un interes public legitim – alegeri corecte.

Potrivit articolului 72 din legea alegerilor locale din România, „în ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării”. Deci, statul român a luat în considerare recomandarea Consiliului Europei. Presa însă nu. Nici nu cred că și-a pus problema, judecând după felul în care moderatorii uneia dintre principalele televiziuni de știri își îndemnau telespectatorii, înainte de închiderea urnelor, să arunce un ochi pe site la rezultatele parțiale anunțate cu titluri bombastice: „Rezultate șocante în București”, „Rezultate parțiale surpriză la Cluj, Craiova și București”,… „la Cluj roșii[i] sunt cu peste 10 procente(!) peste portocalii”. Din păcate, acest comportament se înscrie în strategia folosită de televiziuni pe tot parcursul campaniei electorale: informațiile și dezbaterea au lipsit, însă am primit din plin baloane de săpun informaționale, speculații și estimări. Azi, estimarea publicată pe site-ul Realitatea TV despre rezultatele de la Cluj este contrazisă de realitatea numărării voturilor: „portocaliii” au câștigat primăria din Cluj.

Spațiul online nu este reglementat, așa că jurnaliștii invocă această lipsă de reglementare ca argument în favoarea deciziei de a publica. Cu o atitudine demnă de șmecheri de cartier, jurnaliștii bravează, „am păcălit legea, n-au ce să ne facă!”. În cazul ăsta, este trist că legea devine singurul reper care normează comportamentul jurnaliștilor. Justificarea asta riscă să-i coste, pe termen lung, pentru că lipsa oricărei responsabilități profesionale și neasumarea unor norme deontologice deschide drumul reglementării. Adică, exact ce așteaptă mediul politic. Ce argument mai puternic ar putea invoca pentru o lege a presei?

Nicoleta Fotiade/Răzvan Martin

This article has 1 comment

  1. Pingback: Derapaje în blogosferă | Idei pe verticala

Comments are closed.