Sursa imaginii: Știrile Pro TV (“1990-1991: Uniti de Mondial si dezbinati de mineriade, romanii s-au lovit de o pauza din democratie”)

În mai 1990, la primele alegeri democratice de după comunism, satele din nordul Moldovei se aliniau militărește la urne ca să-i încarce, vot cu vot, sacii lui Ion Iliescu. Fostul comunist de frunte, dat la întors ca hainele roase, părea acum, pe lângă Ceaușescu, un Făt-Frumos cu tolba plină de bune intenții, salvatorul națiunii, lumina lumii. Nu întâmplător se striga: „Iliescu-apare,/ Soarele răsare“.

La Botoșani, unde eram de puțin timp un fel de reporter bun la toate la un fel de gazetă bună de nimic, se striga: „Țara lui Eminescu/ Votează cu Iliescu“. În ziua votului am plecat cu prietenul și colegul meu de suferință gazetărească Florentin Florescu prin câteva sate din țara lui Eminescu să scriem despre marele eveniment care scotea și ologii din case și morții din cimitire. Și pentru că nu știam precis cum se delimitează teritorial țara lui Eminescu, care votează cu aducătorul soarelui, am început din Joldești, satul de origine al Ralucăi Iurașcu, mama poetului.

În Botoșani, în mai 1990, dacă ziceai ceva de rău despre Iliescu, pe stradă, la cârciumă, la meci, oriunde, se forma instantaneu un comitet cetățenesc de reeducare politică și din trei înjurături și câteva scatoalce te făcea să te declari adept al până la moarte al marelui politician cu două fețe, promotor violent al democrației originale. Dacă scriai, era și mai rău. Clădirea în care scoteam cu Florentin o fițuică numită „Opoziția“, scrisă la mașină și multiplicată la șapirograf, a fost unsă cu fecale, într-o noapte, de la temelie până la streașină. Clanțele au fost încărcate suplimentar, conform zicalei, așa că a trebuit să intrăm pe geam, fiindcă noi eram niște ziariști cu mâinile curate și voiam să rămânem așa. Iar la redacție am primit o scrisoare în care eram amenințați cu moartea. „O să vă tăiem capetele ca la gâște!“, precizau semnatarii reuniți sub semnătura „Un grup de adevărați români din Botoșani“.

Știam acestea și mai știam că mai rău decât să dai în Iliescu, cu vorba sau cu scrisul, era să spui ceva de bine despre Rațiu sau despre Câmpeanu, care nu mâncaseră salam de soia cu noi în timpul comunismului și acum voiau să-i aducă înapoi pe moșieri. Și care, cum s-a văzut o lună mai târziu, la mineriadă, falsificau dolari cu mașina de scris. Așa că n-am zis nimic, am arătat acreditările și am stat cuminți într-un colț ca să vedem cum se călcau oamenii pe picioare ca să voteze FSN. Nu-mi imaginasem că pot încăpea atâția inși simultan într-o cabină de vot și nici acum nu îmi explic cum a fost posibil. Orbii, analfabeții, bătrânii, morții, toți votau. Am cerut voie să votăm și noi. Putem? Sigur. Am primit buletine de vot, am pus amândoi ștampila pe Rațiu.

Puțin mai târziu, cu aceeași precauție, am votat din nou cu Rațiu în alt sat. Acum pot să o spun, faptele sunt prescrise. Știam că votul multiplu este o infracțiune, dar văzând cum se vota acolo, ce grozăvii se întâmplau, ni se părea că suntem doi inocenți printre bandiți. Și de ce să nu aibă și Rațiu niște voturi, fie ele și ilegale? Măcar așa, simbolic. Oricum nu se schimba nimic. Vedeam cu ochii noștri că alegerile acelea erau un circ. De ce să nu ne amuzăm?

Până seara, am votat la șase secții de votare. Amândoi cu Rațiu.

A doua zi, la redacție, am văzut rezultatele. Cu tot cu cele 12 voturi de la mine și de la Florentin, Rațiu avea în total 5!

Ce vremuri! Votai cu cine voiai și ieșea cine trebuie. Dar ce atmosferă era! Asta s-a pierdut, din păcate.

 

Citiți și: Alegerile mele

____________________

 

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public.

Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015).

Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org.

Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *