(Parodie după “Rondelul rozelor ce mor”, de Alexandru Macedonski)
E vremea scrisului la normă,
Nici nu contează cum mai scrii,
Contează doar să bagi hârtii
În tocătoarea lor enormă.
Se cer articole de formă,
Să fie-acolo: mii și mii.
E vremea scrisului la normă,
Nici nu contează cum mai scrii.
Degeaba scrii frumos și p’ormă
Dai la ziar minunății,
Căci șefii vor pe tăvi să vii
Nu cu dulceți, ci cu șaormă,
Că-i vremea scrisului la normă.
nu mai contează nici cui scrii… că-i „vremea scrisului la normă”…
Si un coleg din… 1845
Gheorghe Sion
1822 Mamorniţa, Cernăuţi – 1892 Bucureşti
Cenzorul meu
Domnul cenzor, om de treabă,
Întâlnindu-mă-ntr-o zi :
« Sionaş, glumind mă-ntreabă,
Ce ai tu a-mi bănui ?
Poate foarfeca-mi nu-ţi place
Unde ştie-a ciocârti ?
Dar eu, dragă, n-am ce-ţi face ;
Aşa lucruri dacă scri
Nu-ţi dau voie-a tipări.
Ştiu că-n ţară-s multe rele
Care cer a se-ndrepta !
Ştiu că patimele-s grele
Pentru biata muza ta :
Ştiu că de negustorie
Orice post îţi pare-a fi.
Dar s-o scrii e nebunie,
Şi de-aceste dacă-i scri,
Frate, nu poţi tipări.
Ştiu că-n ţară nedreptatea
Este-un rău nevindecat,
Şi că toată răutatea
Este-n oamenii de stat.
Ştiu că toată ţara plânge ;
Dar nu-i chip de a gândi.
Trebuie să curgă sânge…
Şi de sânge dacă-i scri
Nu-ţi dau voie-a tipări.
Satire de vrei a face,
Trebuie să te cumpăneşti ;
Ştii că multor nu le place
Unde-i doare să-i loveşti.
Pe judecători ce pradă
De te-i pune-a biciui,
Intru eu cu ei în sfadă,
Şi de dânşii dacă-i scri,
Nu-ţi dau voie a tipări.
Despre drepturi siluite
Despre rele trebi de stat,
De hoţii meşteşugite
Ce se fac neîncetat ;
N-ai nici un cuvânt a spune ;
Nu ai drept a le lovi,
Trebui să le iei de bune,
Căci oricum dacă vei scri
Nu-ţi dau voie-a tipări.
Fă sonete, scrie ode
Pentru domni, pentru boieri :
Scrie orice despre mode,
Despre coarne sau muieri.
Ciocoism şi umilire
Predică cât vei pofti ;
Şi atunci cu mulţămire,
Orice fleacuri dacă-i scri,
Îţi dau voie-a tipări. »
(1845)
PS: Facem o exceptie in a vizita acest site, special pentru dl. Viorel Ilisoi.
Mircea Toma sa o ia ca atare 🙂