Al doilea interviu, “Reportaj si literatura”, a fost realizat de Maria Spatariu, trebuindu-i la elaborarea tezei de doctorat. Maria Spatariu, actualmente redactor la cotidianul “Tribuna”, din Sibiu,  si-a sustinut doctoratul la Universitatea “1 Decembrie 1918” cu teza intitulata “Reportaj si literatura. Disocieri si inteferente in literatura romana”.

FOTO: Elena Iluță

Reportaj-literatura

 

          Maria Spatariu (M.S.) Care este raportul reportaj-literatura in cultura romana postdecembrista?

          V. I. – Reportajul postdecembrist s-a reinventat o data cu reaparitia presei libere dupa decembie 1989 si, neavand un reper apropiat, dupa o cotitura de 50 de ani prin comunism, s-a ancorat initial in literatura – din pacate, intr-o proasta

literatura. Era si firesc sa fie asa, reportajul fiind, dintre toate speciile jurnalistice, mai apropiat formal si structural de literatura. In plus, in primii  ani de dupa revolutie cei mai buni autori de reportaje erau chiar scriitori, care si-au mutat in graba instrumentele de lucru din pagina de carte in pagina de ziar. Influenta este una reciproca. Literatura influenteaza reportajul prin aceea ca ii furnizeaza in buna masura mijloacele stilistice, tehnici de compozitie etc., iar reportajul i-a oferit in cateva randuri literaturii lucrari inspirate direct din pagina gazetei, cum ar fi romanul “Spovedanie la Tanacu”, al Tatianei Niculescu-Bran, din care a derivat apoi o piesa de teatru montata cu succes de Andrei Serban. Cand scriitorii si-au regasit cartile neterminate, parasind redactiile, reportajul a decazut pastrand din literatura cateva reflexe, mai mult mimetic. Cu putine exceptii, reportajul de azi arata o cultura literara precara si a adoptat formule noi, de import, diferite de la o publicatie la alta, in functie de preferintele sefilor de redactie. Nevoia redactiilor de a produce cat mai mult material de presa, cat mai repede si cat mai ieftin, a coborat standardele reportajului. Reportajul nu are zi o identitate definita. Aportul lui la cultura romana este nul. Sau cel mult abia perceptibil.

 

M.S.Caracterizati starea reportajului postdecembrist in (maxim) 5 termeni/ sintagme.

          V.I. – Doamna Bovary incercand sa se mentina frumoasa cu operatii estetice facute de macelari. Realitate exotica si senzationala in sos liricoid.

         

M.S.Considerati ca ar fi oportuna realizarea reportajului contemporan in traditia celui interbelic? Care ar fi posibilele avantaje si piedici?

          V.I. – Realizarea reportajului de astazi in traditia interbelica n-ar fi nici oportuna, nici posibila. Regula enuntata de Tudor Vianu in “Estetica”, aceea ca istoria artei este istoria progresului tehnologic, este valabila si la reportaj. Televiziunea, internetul, mijloacele de comunicatie moderne, tehnica de calcul au impus schimbari majore in structura si in forma reportajului. De exemplu, daca in anii ’30 era nevoie de o descriere minutioasa, dublata de o fotografie alb-negru, pentru a muta sub ochii cititorilor o realitate anume, astazi sarcina reporterului, ajutat de tehnica, s-a schimbat semnificativ. Accentul cade pe informatie si pe viteza de transmitere a ei. In acest context, din traditia interbelica nu ar mai putea fi recuperat decat rafinamentul scriiturii. Textul impecabil stilistic va redeveni important in era informatiei/informaticii. Ziarul tiparit zilnic, neputand tine ritmul cu informatia diseminata pe canale de mare viteza, va acorda o importanta mai mare textului amplu, generos, sclipitor.

 

NOTA:

Cativa studenti la jurnalism sau tineri jurnalisti mi-au cerut, in ultimul timp, sa raspund la niste intrebari. In scris sau in dialog direct, inregistrat. Chestionarele, interviurile – sau ce-or fi fiind – le-au trebuit pentru licenta, pentru master, chiar pentru doctorat, sau voiau doar sa exerseze. Nu stiu de ce mi-au cerut parerea mie, un zetar uitat de Dumnezeu in lumea informaticii. Probabil pentru ca adresa de mail si telefoanele mele sunt publice, pe contul de Facebook, si, astfel, sunt usor de contactat. In plus, scrie pe fruntea mea ca nu pot refuza rugamintile unor colegi tineri si seriosi. Am gasit in laptopul zetarului cateva asemenea interviuri, le-am editat pe cele scrise, le-am transcris pe cele inregistrate si le public aici intaia oara, intr-un miniserial. Ca sa fac vazute si de aici numele autorilor, dar si pentru a arata ca, spre rusinea mea, n-am fost ocolit de boala romaneasca a datului cu parerea, ceea ce s-ar putea sa-mi asigure un viitor stabil in zbuciumata noastra gazetarie.

 

Conținutul acestei rubrici nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a organizației ActiveWatch. Așteptăm articolele dumneavoastră. Aveți responsabilitatea să verificați informațiile pe care le publicați și să respectați valorile și misiunea ActiveWatch.

This article has 1 comment

  1. The product contains a blend of stimulants, mood-boosters and a form of vitamin B.

    Just limit the amount of consumption to only those times when you have completed an intense workout.
    Cardio is an aerobic form of exercise that involves your heart working more to pump blood which therefore will burn more calories besides keeping your
    heart strong.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.