cna1Miercurea trecută s-a desfășurat la Parlament cea de-a doua dezbatere pe tema Legii Audiovizualului, organizată de deputatul Mihai Sturzu. Aceasta face parte dintr-o serie de întâlniri ce vin să răspundă celor 40.000 de semnatari ai Petiției[1] pentru un audiovizual „mai curat” inițiată de echipa Cronicii Cârcotașilor, sau „petiția cârcotașilor”, așa cum o mai numește membrul CNA Radu Herju.

 

A fost a doua dezbatere și a nu știu câta oară când reprezentanții CNA au confirmat, prin comportamentul lor, disfuncționalități ale instituției. S-a remarcat acum o lipsă totală de interes față de dezbaterile din Parlament care îi vizează și din care ar putea reieși propuneri de îmbunătățire a domeniului de lucru.

 

Dacă la precedenta a fost prezent doar Valentin Jucan, restul membrilor invocând diverse motive precum neprimirea/întârzierea primirii invitației ori faptul că nu au fost invitați nominal, de data aceasta a venit tot un singur membru, altul decât data trecută: Radu Herju. Și asta cu toate că, așa cum au afirmat organizatorii, s-au luat măsuri pentru ca toți să fie invitați din timp și în mod individual. Dar cum la fiecare dezbatere se pare că vine maxim un reprezentatant CNA, pesemne că va fi nevoie de 11 dezbateri pentru a asculta opinia tuturor – un fel de misiune imposibilă.

 

Ca și prezența, și opiniile acestora sunt la fel de neunitare: pe cele două voci ale membrilor ce au fost prezenți până acum, am aflat ba că CNA nu funcționează, dar legea este bună (V. Jucan), ba că instituția funcționează, chiar dacă legea e proastă (R. Herjeu). „În urmă cu o săptămână, CNA era un demon, acum e un înger” a fost și concluzia deputatului Sturzu observând discontinuitatea discursului membrilor CNA, un argument în plus ce susține propunerea acestuia de modificare a componenței „garantului interesului public în domeniul audiovizual”.

 

cna2De aici a reieșit și una dintre concluziile întâlnirii, acceptată de toți cei prezenți, mai puțin de reprezentantul CNA, aceea că actuala componență a instituției este un eșec, respectiv că membrii CNA sunt partizani politici care au propria agendă, ceea ce nu răspunde scopului pentru care ei se află acolo, acela de garanți ai interesului public în sfera audiovizualului. Propunerea în acest sens a fost modificarea Legii Audiovizualului astfel încât, pe lângă membrii numiți politic, să fie și reprezentanți ai televiziunilor, ai mediului academic, ai instituțiilor de învățământ superior și ai societății civile. Mai ales cu această ultimă componentă din noua formula propusă – reprezentanții societății civile – Radu Herju și-a manifestat nemulțumirea. Motivul a fost că știe el cum e cu acest sector, pentru că a fost până de curând președintele unui ONG, insinuând că și acestea sunt partizane.

 

„În actuala componență, intituția aproape nu mai funcționează. Se reclamă unii pe alții la poliție, își lipesc hârtii pe ușă, își trimit scrisori, este impardonabil ceea ce se întâmplă”[2], a menționat deputatul Mihai Sturzu.

 

Pe lângă problema de funcționare, cei prezenți au subliniat și alte puncte nevralgice ale CNA care merită atenție. Astfel, Ioana Avădani – Centrul pentru Jurnalism Independent, a menționat problema de legislație care nu mai răspunde exigențelor de actualitate și problema crucială de imagine cu care se confruntă instituția.

 

Astfel, Legea Audiovizualului și Codul CNA trebuie modificate astfel încât Consiliul să aibă mai multă putere, dar să existe un echilibru. Nimeni nu-și dorește o debalansare de forțe, un CNA care să stea cu biciul în mână, să poată să închidă televiziuni, dar nici un audiovizual care să nu dea doi bani pe poziția CNA.

 

Tot unanimă a fost și ideea că, pentru succesul și eficiența oricărei modificări legislative, avem nevoie mai întâi de toate de un consumator de media educat. În acest sens, Ioana Avădani a propus elaborarea unei politici concrete de educație media, demers în care trebuie să i se ofere atribuții și CNA-ului. În susținerea aceleiași idei, Mihai Sturzu a completat spunând că „CNA nu trebuie să fie doar un posesor de bici și carnet de amenzi. El poate avea și un rol de cercetare în media, de dezvoltare a societății media, prin crearea unor stategii dedicate.”

 

De asemenea, tabloidizarea posturilor de televiziune a fost un subiect antrenant al întâlnirii, concluzionat prin ideea că este educația media reprezintă principala soluție și pentru această problemă. Câtă vreme acest tip de material nu va fi considerat de către public drept ofensator, va exista cerere și, în consecință, ofertă.

 

Dezbaterea s-a încheiat prin invitația lansată participanților de către Mihai Sturzu de a-i trimite propuneri concrete pe care să le prezinte în data de 3 noiembrie în ședința Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților și de asemenea cu speranța celor prezenți ca în scurt timp să avem un mediu audiovizual mai curat.

 

[1] Petiția inițiată în luna mai a.c. are ca finalitate obținerea unei reacții din partea parlamentarilor în sensul de a modifica legile incidente, astfel încât cei de la CNA să poată opri derapajele tot mai numeroase ale posturilor românești.

[2] http://epochtimes-romania.com/video/mihai-sturzu-modul-in-care-este-alcatuit-cna-este-un-esec—1035

 

 

 

 

 

_____________________________

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 de euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul „Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – septembrie 2015). Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org. Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *