Stelian Negrea

[/caption

Este partizanatul presei româneşti unic în Europa? Este presiunea pusă pe jurnaliştii români de patronii din mass-media sau politicieni mai mică sau mai mare decât în Europa? A fost interesant cazul meu pentru cei din boardul Asociaţiei Europene a Jurnaliştilor (AEJ), care şi-a ţinut cea de-a 50 întrunire anuală la Offida în Italia, unde am participat la invitaţia Asociaţiei Ziariştilor Independenţi din România (AZIR)? Sub umbrela unei teme generoase “Care este viitorul Europei? Rolul mass media” dar şi la întrunirile informale, jurnaliştii au vorbit despre propriile probleme ale breslei.

Partizani sau jurnalişti?

Partizanatul presei autohtone nu e unic: Bulgaria mai aproape de noi dar şi Italia, Spania şi Franţa gustă din plin din prajitura unei îmbrăţişări ideologice prea strânse. Şi acolo ca şi aici jurnaliştii sapă tranşee pentru una din cele două tabere şi se aruncă în luptă. Cine-i prins în schimbul de focuri şi nu doreşte să se ralieze unei tabere e victimă colaterală.

Cel mai apropiat exemplu de noi este Italia unde “Ossigeno per l’Informazione”, o publicaţie online a mai multor organizaţii ale jurnaliştilor, spune nici mai mult nici mai puţin că Italia este „singura ţară din UE unde informaţia este parţia liberă” în principal din cauza faptului că este o concentrare la nivelul proprietarilor atât din mass-media dar şi din publicitate iar media nu este suficient de separată de politic şi mediul guvernamental, cazul cel mai elocvent fiind al lui Silvio Berlusconi care deţine cel mai mare imperiu media din Italia dar şi funcţii politice şi guvernamentale importante. Un Berlusconi fără bunga-bunga şi o condamnare pentru corupţie este Dan Voiculescu cu imperiul său media şi cu interesele politice şi guvernamentale evidente.

“Conform AEJ Bulgaria, sunt serioase îngrijorări faţă de încercările de monopolizare a mass-media din Bulgaria, în legătură cu presa printată în special, de către o mare corporaţie cu o atitudine favorabilă faţă de autorităţile statului”, este un scurt citat din comunicatul de presă emis după vizita de anul trecut a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Neelie Kroes în Bulgaria îngrijorată fiind de tendinţele de monopolizare a presei bulgare. Reprezentantul AEJ Bulgaria nu a dat impresia că problemele presei fuseseră eliminate.

O presiune, două presiuni

Presiunea pe jurnalişti este mare peste tot chiar dacă este vorba de Armenia, Spania sau Slovacia şi Marea Britanie. Diferă poate stilistica, deşi şi un jurnalist britanic poate fi încarcerat conform legii dacă scrie de exemplu orice detalii despre sistemul de adopţii sociale. De la versiunile groteşti din Armenia sau Turcia unde jurnaliştii găsesc “refugiu” în închisoare care culmea se practică chiar şi în Italia, trecând la diferitele forme de presiune juridice din estul Europei şi terminând cu presiunile economice din Spania de exemplu unde 10.000 de jurnalişti au fost puşi pe liber de la începutul crizei. „În Spania dacă nu eşti un jurnalist afiliat celor două mari partide cel de stânga şi al popularilor europeni nu ai loc pe nicăieri. Producătorii de emisiuni tv îţi cer să faci parte dintr-una din cele două tabere când te invită la vreun talk-show. Independenţa la acest nivel nu există iar pe deasupra criza economică a măturat 10.000 de locuri de muncă în breaslă”, spune vicepreşedintele AEJ, Javier Arribas. Problemele economice serioase din mass-media l-au făcut pe reprezentantul Croaţiei să ceară chiar iniţierea unei dezbateri legate de subvenţii pe care ziarele le-ar putea primi de la autorităţile centrale şi de la cele europene.

Aneta Grosu, reprezentanta AEJ Moldova, s-a confruntat în anii trecuţi cu violenţa fizică, iar acum este hărţuită cu procese în instanţe: “Mi-au intentat acum două procese în vreo cinci regiuni ale ţării doar ca să mă plimb, să cheltui bani şi să mă consum”.

Acum cei care sunt mulţumiţi de starea actuală a presei autohtone pot răsufla uşuraţi: ce bine că nu e doar la noi, uite că e în toată Europa, ba chiar în ţări civilizate. Ceilalţi vor spune, probabil, că aerul la noi este greu respirabil profesional şi deontologic. Fie te supui, fie îţi pui masca de oxigen, fie te apuci de altă meserie.

Sprijin împotriva abuzului şi hărţuirii patronilor de media

Am reuşit să le smulg celor de la AEJ promisiunea pentru sprijin pentru lupta mea cu trustul Intact-Antena 3 ale cărui practici de şantaj editorial la adresa oamenilor politici şi companiilor comerciale le-am dezvăluit, demers urmat de două procese în instanţă în care mi se cer daune de 200.000 de euro pentru defăimare (sic!) dar şi pentru nesemnarea unui contract cu clauze abuzive care te transformau într-un simplu executant de ordine (mai multe detalii găsiţi aici). Acest sprijin este dublat de cel al Consiliului European dar şi ai altor organizaţii ale UE, care fie şi-au trimis reprezentanţii la acest eveniment fie au trimis mesaje de susţinere.

Jan Malinowski, şeful Departamentului Media şi Informare din Consiliul Europei, a ascultat cu atenţie detaliile pe care i le-am oferit despre abuzul şi hărţuirea la care mă supune trustul Intact-Antena 3, asigurându-mă de sprijinul acestui organism european.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DISCLAIMER:

Conţinutul acestei rubrici nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a organizației ActiveWatch. Așteptăm articolele dumneavoastră. Aveți responsabilitatea să verificați informațiile pe care le publicați și să respectați valorile și misiunea ActiveWatch.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.