În seara de 8 mai 2012, echipa CFR Cluj era evacuată de pe terenul adversarei, Universitatea Cluj, în duba Jandarmeriei. Măsura a fost luată pentru a le asigura jucătorilor protecția în condițiile în care lucrurile scăpaseră de sub control. S-a întâmplat la ultimul meci dintre cele două echipe care reprezintă Clujul. Sincer, nu mi-am pus foarte multe întrebări de ce s-a întâmplat așa ceva pentru că de mult timp îmi puneam problema când vor izbucni asemenea violențe.

Filmul evenimentelor este destul de clar și poate fi documentat din înregistrări video. În minutul 26, CFR Cluj primește o lovitură de pedeapsă pe care o execută căpitanul, Cadu. Înscrie golul și merge să se bucure în fața suporterilor Universității. Le arată emblema CFR Cluj pe care o purta pe tricoul de joc. Urmare a acestui gest, Mircea Bornescu, portarul U Cluj se repede și îl lovește pe Cadu. Arbitrul meciului decide să-i elimine pe amândoi, deși în regulament nu scrie că se dă roșu pentru bucuria manifestată la un gol. În momentul în care este condus la cabine, Cadu este bătut literalmente de către oamenii din staful clubul gazdă și de către un suporter care intrase pe tunelul spre vestiare. Meciul a fost întrerupt și nu s-a mai reluat.

Ce a urmat în studiourile Digi TV, postul care transmitea meciul, este halucinant. Aici, Mircea Bornescu, cel care l-a agresat pe jucătorul CFR-ului a avut parte de un tratament mult mai bun decât a avut suporterul care a pătruns pe teren la meciul dintre Petrolul Ploiești și Steaua București. Mai întâi, toată lumea vorbea despre gestul golănesc și obscen al lui Cadu, care ar fi provocat suporterii (pe acei suporteri care tot meciul au scandat M… CFR!) Ulterior, când filmările au arătat clar că nu a fost un gest nici golănesc, nici indecent s-a păstrat ideea că i-a provocat pe suporterii adversarilor, ceea ce nu se face. Că nu e normal să te bucuri ostentativ după un gol când meciul e atât de încrâncenat. Declarațiile oficialilor clubului Universitatea sunt edificatoare în ceea ce privește poziția acestui club față de gesturile angajaților săi. Mai întâi Claudiu Niculescu, antrenorul, a spus următoarele: „A venit cu lecţia învăţată. Mi-am schimbat părerea despre Alexandru Tudor [arbitrul meciului]. I-a dat cartonaş galben lui Galamaz. Vine şi acest mare jucător de la CFR Cluj, care e un nimeni şi provoacă suporterii. Ştia că e un meci de tensiune mare. A făcut intenţionat acest lucru. Nu ştiu ce măsuri se vor lua în acest caz. Habar n-am. Era un spectacol frumos în tribune. În Portugalia, Cadu era un nimeni. Vine în România şi câştigă foarte mult. Şi Bornescu a greşit foarte mult. Cadu i-a incitat intenţionat. Nu le caut scuze jucătorilor mei. Pe culoar nu am văzut nimic. Am incercat să-i despart. Fă la tine în Portugalia aşa ceva sau de unde naiba eşti…. dar nu fă aici! Suporterii nici acum nu pleacă acasă. De ce? Pentru că a trebuit un jucător să strice acest meci. Sută la sută din vina lui Cadu!” Observați așadar că nu i se pare nimic nefiresc în gestul pe care l-a făcut propriul lui jucător și aruncă întreaga responsabilitate pe umerii jucătorului de la CFR Cluj. La rândul lui, Mircea Bornescu ne explică despre cum a evitat el intrarea suporterilor pe teren luându-l la pumni pe cel care i-a dat un gol: Eu dacă nu mă duceam atunci la el, să îl opresc, sunt convins că fanii săreau în teren. Asta să se gândească cei de la CFR: Ce se întâmpla, dacă eu nu interveneam? Nea Ando [Ioan Andone, antrenorul echipei CFR Cluj] a recunoscut că a greşit Cadu. Aici e mai mult decât un derby şi trebuie să avem grijă cum ne purtăm, pentru că nu ştiu dacă va mai avea puterea Cadu să iasă în oraş. Am intrat în vestiar, eram pe margine, a venit nea Ando şi m-a luat în braţe, după care am plecat în vestiar. Dacă nu megeam eu atunci la Cadu, săreau suporterii în teren. Ce se întâmpla atunci? La întrebarea asta trebuie să răspundă cei de la CFR.

Declarațiile de mai sus sunt de o gravitate extremă pentru că din ele reiese că oficiali ai Universității Cluj cultivă violența fizică împotriva adversarilor. Dacă un jucător este bătut de către angajați care trebuie să-i asigure protecția, imaginați-vă cum se vorbește despre CFR Cluj la acest club. Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi provocat suporterii incindente. Cine i-ar mai fi apărat pe jucători? Mai mult decât atât, Bornescu îl amenință direct pe Cadu când spune că nu știe cum va mai avea puterea să iasă din casă. Chiar mă întreb: oare clubul Universitatea trăiește într-un soi de cetate asediată în care ei trebuie să dea piept cu dușmanii unguri de la CFR? Oare toți își imaginează că “în Cluj e numai U”?. Probabil că există unele motive să creadă acest lucru din moment ce autoritățile locale îi sprijină cu bani și resurse și le pune la dispoziție doar lor un stadion construit din bani publici!*

Că staful și jucătorii clubului Universitatea Cluj nu știu să-și respecte adversarii, nu mai e o noutate de mult. După un meci jucat pe stadionul CFR Cluj în luna aprilie 2011, jucătorii Universității au lipit în vestiare abțibilduri care înfățișau un copil care urinează pe sigla clubului gazdă. Aceleași simboluri urmau să fie folosite și la meciul de marți seara de pe Cluj Arena, însă, în condițiile U Cluj nu a dat gol, nu a mai fost posibil. Din punctul meu de vedere, aceste gesturi, care sunt mult mai provocatoare decât cel făcut de Cadu, nu pot fi făcute fără știința cel puțin a antrenorului. Este un comportament antisportiv cultivat sistematic de către oficialii Universității Cluj. Or, dacă staful clubului tolerează asemenea atitudini de suporteri radicali, mă tem că drumul până la violență este extrem de scurt. Nu cred că trebuie să se mai mire nimeni că pe unul dintre site-urile suporterilor Universității Cluj, fanii acestei echipe se referă la ceilalți ca fiind șobolani.

Se mai miră cineva de ce se întâmplă asemenea lucruri? Dacă ne întoarcem puțin în urmă putem să identificăm câteva cauze. De când a devenit o echipă redutabilă în Liga I, CFR Cluj e atacată în continuu. Nu cred că există vreun club care să aibă o presă mai proastă. Toate fazele de joc controversate sunt judecate și răsjudecate după scenarii demne de filmul A fost sau n-a fost, ca și cum în fotbal nu s-ar mai fi văzut niciodată greșeli de arbitraj. Aproape după fiecare meci al ei, indiferent cu ce echipă ar fi jucat, Gigi Becali, patronul echipei Steaua este luat de reporteri la telefon să-și dea cu părerea despre meci. (Îmi este foarte greu să înțeleg de ce trebuie să fie sunat de reporteri după fiecare meci al CFR Cluj, mai ales că, aproape de fiecare dată se știe cam ce are de spus: vorbește despre unguri trădători de neam, servicii secrete ungurești și Satan care ar ține cu CFR Cluj). Același Becali spune că nu se poate ca în România ungurii să ia campionatul și îi laudă pe arbitrii care greșesc în defavoarea lor. Se fac liste de arbitri pe care i-ar plăti CFR Cluj, se discută despre blaturi, înțelegeri subterane, fără a se prezenta vreodată vreo dovadă. Și acest lucru, de ani întregi. Practic, presa sportivă românească, are o atitudine similară cu a unui suporter și judecă cu două măsuri. Cei buni sunt restul în timp ce CFR Cluj nu câștigă niciodată cinstit, iar când pierde, pierde că nu mai are arbitrii de partea ei. Nu se scapă nici o ocazie de a-i cita pe conducătorii de fotbal, care vorbesc despre arbitrii de etnie maghiară (care, evident, toți arbitrează pentru CFR Cluj) ca de niște nenorociți, hahalere și jigodii care calcă în picioare spiritul românesc. Sunt acei conducători pe care i-au luat în brațe și i-au crescut ei, jurnaliștii.

U Cluj a fost răsfățata presei românești de fiecare dată înainte de meciurile cu CFR. Se publică interviuri cu istorici care ne explică de ce pe un stadion construit din bani publici nu poate juca decât U Cluj. Suporterii CFR sunt luați la mișto pentru că sunt mai puțini decât cei ai adversarei (chiar sunt, dar asta nu e relevant). Clujul este proclamat teritoriu alb-negru (culorile clubului Universitatea) și sunt prezentate ample imagini cum sunt arse fulare CFR Cluj. Sunt citați conducătorii ei care spun că toată țara va ține cu U, pentru că, nu-i așa, doar n-o să țină cu ungurii. După meciuri se organizează campanii de presă împotriva unui jucător CFR Cluj, după incidentele de marți nimeni nu-i mai întreabă pe cititori dacă Mircea Bornescu ar trebui să rămână în fotbal. (Chiar și acum, la două zile de la ultimele incidente se vorbește mult mai mult despre atitudinea provocatoare față de suporteri a lui Cadu, decât despre gesturile lui Mircea Bornescu). Niciodată nu apare, spre exemplu, un articol în care să se vorbească despre rivalitatea sportivă dintre cele două cluburi la modul pozitiv, cum e acesta, în care se publică un interviu cu un fotbalist care a jucat pentru ambele cluburi în cariera sa. Gazeta Sporturilor, spre lauda ei, a sprijinit editarea unei cărți despre meciurile dintre cele două echipe de-a lungul anilor. Cartea s-a lansat la Cluj cu o zi înainte de meci, însă pe site-ul gsp.ro nu am văzut nici măcar o singură știre despre ea, cu toate că e un produs al ziarului!

Lucrurile acestea nu rămân fără urmări. La ultimul meci pe stadionul Dinamo al CFR Cluj s-a scandat Afară cu ungurii din țară! (nu cred că e prima oară când se întâmplă asta), iar suporterii ceferiști nu au fost primiți pe stadion pentru că nu li s-a putut asigura securitatea. Eu însumi am fost întrebat în București cum de am curajul să port fular cu însemnele CFR Cluj și dacă nu cumva sunt ungur. După ce am răspuns afirmativ la a doua întrebare mi s-a spus că am noroc că sunt mulți jandarmi în jur. Prin urmare, conducătorii cluburilor și presa care îi citează în continuu fără discrenământ se joacă cu focul: nu se știe niciodată când vor apărea noi violențe.

Acesta este al doilea meci din acest campionat care se întrerupe din cauza violenței extreme. Diferența este că dacă la primul meci, cel dintre Petrolul Ploiești și Steaua, violențele au fost provocate de suporteri, în acest caz angajații clubului care a organizat meciul sunt agresorii. Iar acest lucru mi se pare mult mai grav.

Declarație de interese:

Pentru a fi lucrurile clare în ceea ce priveşte opiniile exprimate în acest articol, menţionez că sunt cetăţean român cu origini maghiare şi suporter al echipei CFR Cluj. Antipatizez în mod special două echipe din fotbalul românesc (fără a avea ceva în mod special cu suporterii acestora), însă U Cluj nu se află printre acestea.

*În condițiile acestea, e obligatoriu ca autoritățile publice de la Cluj să prezinte o poziție oficială cu privire la evenimentele de la ultimul meci. Din câte știu eu, până acum nu au făcut-o.

Sursa foto

zp8497586rq

This article has 3 comments

  1. fiecare are dreptul la o parere, deci nu condamn pe nimeni, dar nu cred ca trebuie sa runcam vina pe suporteri, nici pe cei de la cfr, nici pe cei de la u, vina o poarta “gladiatorii din arena” care au jucat cu prea multa pasiune (presiune), pacat pentru ca ar fi fost un meci frumos!!!!!!!

  2. Am catre patruj` de ani.
    Am crescut cu “U” in camera, imbracat in alb si negru…etc.
    Personal, mi e rusine de ce a ajuns “U”.

  3. Ce straniu…. eu sunt maghiar…si suporter U Cluj. Mai am prieteni maghiari..tot suporteri U Cluj… Ar trebui sa-l sun pe nea Becali, sa-i spun? si de aici si U ar fii echipa maghiarilor? Mi-e rusine ce s-a intamplat cu Kadu… si imi pare rau… si nu numai maghiar sunt, ci sunt si clujean..si pentru acest fapt, eu ma bucur, cand titlul vine la Cluj, nu ramane in Bucuresti, cum a fost mai demult… M-as bucura sa fie U campioana..dar momentan nu suntem acolo..dar tot ma bucur, si tin cu CFR sa ne aduca titlul la Cluj..macar noi, Clujenii, ar trebui sa fim uniti in astfel de momente… dar ne lasam condusi de presa si de minciunile din ziare… Si sa admitem…Bornescu a gresit…

Comments are closed.