Miercuri, 19 iunie, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (FCDL) a protestat în fața Primăriei Sectorului 3 împotriva evacuărilor forțate și a lipsei de alternative de locuire. În continuare, un material de la eveniment.

Untitled

Deși e vară de mult și am avut deja parte de temperaturi de 30ᵒC+, afară e potop acum. Plouă deja de o săptămână aproape fără oprire. Nici temperatura nu sare de 15ᵒC. Cu toate astea, la ora 12, în fața Primăriei Sectorului 3 s-au strâns aproximativ 15 persoane. O parte din ei sunt oameni evacuați sau în pericol de evacuare din casele naționalizate în care au trăit timp de zeci de ani alături de familiile lor, plătind chirie statului și îndeplinindu-și toate îndatoririle cetățenești. Restul sunt prieteni, rude și activiști. Împreună reprezintă Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, o organizație înființată la începutul anului 2014 de mai mulți activiști împreună cu persoane care se confruntă cu evacuări forțate, efectuate în mod abuziv. Vor să găsească o soluție de a stopa acest fenomen tot mai răspândit în cartierele mai vechi ale Bucureștiului, acolo unde comuniștii nu au ras chiar tot ca să ridice blocuri.

Din anul 2000 și până acum au avut loc nenumărate cazuri de evacuări; nenumărate la propriu. Primăria nu a oferit nici până în ziua de azi informații cu privire la numărul real de cazuri de evacuare. Ce se știe este că multe din ele sunt făcute pe baza legii retrocedărilor și că unele din acestea au avut un parcurs cel puțin straniu, cu proprietari apăruți peste noapte și doar pe hârtie, fără să dea vreun semn concret cum că ar fi interesați personal de recuperarea imobilelor. De obicei comunicarea are loc între firmele de avocatură care îi reprezintă pe proprietar și chiriaș – sau proprietar abuziv deposedat -, urmând ca în ultimă instanță să intre pe fir executorul judecătoresc. Astfel unii oameni ajung pe stradă, deoarece primăria spune că nu le poate oferi tuturor o locuință socială.

Protestul este unul civilizat, cu aviz din partea primăriei, garduri de fier și jandarmi care privesc plictisiți din fața intrării în Primărie, unde se adăpostesc de ploaie. Par cam deranjați în momentul în care un tânăr începe să urle în portavoce „Locuințe! Nu umilințe!” și reacționează ca niște câini ce înnebunesc când aud zgomot. Se reped lângă gard și tot acolo se opresc, văzând că protestatarii nu se arată nici intimidați și nici deranjați de prezența lor.

În ploaie, oamenii discută. Se întreabă dacă mai apare cineva care să li se alăture sau cineva de la primărie să-i bage în seamă. Nici vorbă de așa ceva, pe vremea asta nu iese nimeni pe stradă. Se discută apoi pe tema evacuărilor; dacă a mai venit vreun avocat din partea presupușilor proprietari de drept, dacă a mai sosit vreo înștiințare de la primărie. O doamnă mă roagă să nu o filmez, de teamă că va afla „avocatul” de demersurile sale și că o va persecuta. Reprezentanții firmelor de avocatură care derulează retrocedările le fac vizite neanunțate și încearcă să-i intimideze spunându-le să nu mai facă demersuri pentru a încerca să obțină locuințele.

Domnul Stelian, un bărbat trecut de 50 de ani, îmi spune că în 2004 a aflat că imobilul în care locuia nu avea proprietar și că poate cumpăra locuința din strada Anton Pann, în care stătea de mai bine de 30 de ani. Cu toate astea, în anul 2006 a fost anunțat că niște presupuși proprietari, apăruți peste noapte, câștigaseră deja dreptul de proprietate asupra locuinței. A fost sigur că se pot înțelege ca între oameni și poate aranja ca familia sa să locuiască în continuare, cu chirie, în același loc. Însă, în august 2013, executorul judecătoresc a sosit la o săptămână întârziere de la data la care se fixase evacuarea și, în două ore, dl. Stelian și familia sa, care locuiau în cele șase camere, au fost evacuați și lăsați în stradă. Acum locuiește cu chirie și așteaptă locuința socială pe care a solicitat-o acum patru ani, reînnoind în fiecare an actele necesare, fără să primească vreun răspuns concret. Nu l-au pus nici măcar pe lista de așteptare. Dl. Stelian susține că primarul Negoiță i-ar fi spus într-o audiență că „nu se mai fac locuințe sociale. Nu reprezintă o prioritate”.

O femeie îl întrerupe, strigând nemulțumită că stă în frig și-n ploaie în timp ce reprezentanții primăriei stau bine-merci în birouri. O aud zicând de ploaie și-mi dau seama că sunt fleașcă și tremur. Spun la revedere și plec acasă, dar pe drum mă gândesc la o chestie: oare câți oameni sunt nevoiți să stea pe străzi pe o vreme ca asta, nu pentru că au treabă, ci pentru că nu au alt loc în care să meargă?

Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (FCDL) este o inițiativă a oamenilor al căror drept la locuire este pus în pericol sau încălcat. Este inițiat de un grup de persoane evacuate si amenințate cu evacuarea din București, alături de rude ale acestora, prieteni, activiști, artiști și ong-iști.

Îi puteți găsi pe www.fcdl.ro și pe https://www.facebook.com/pages/Frontul-Comun-pentru-Dreptul-la-Locuire/675979395796221

 

 

___________

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015). Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org. Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.

Articolul are un comentariu

  1. uhhhh. pai daca erau chiriasi la un proprietar si vroia sa-i dea afara cum era?
    oamenii astia au platit chirie mult mai mica decat nivelul pietei toata viata lor si au beneficiat de casele luate abuziv de la alti care au muncit sa le faca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *