Sursa foto: www.ecosalon.com

Ingredientele necesare pentru o mie de porții de fasole cu ciolan: 1.360 kg de fasole boabe, 1.000 kg de costiţă; 320 kg de ceapă, 240 kg de morcovi, 160 de litri de suc de roşii şi 200 de litri de ulei. Celelalte mirodenii: după gust şi după stare.

De ziua naţională din acest an, în sectorul 2 al Capitalei s-au pregătit 16.000 astfel de porții. Însă cât din această mâncare a ajuns la gunoi?

Nu doar noi ne punem această întrebare. De câțiva ani risipirea mâncării și producerea de deșeuri alimentare a devenit o problemă globală. Conform unui studiu al Eurostat din 2006, românii ocupau un loc fruntaș la producerea de deșeuri alimentare (food waste): locul 9 din cele 27 de state ale Uniunii Europene, cu aproximativ 2,3 milioane de tone pe an. Să luăm în calcul că o tonă de deșeuri alimentare produce 4,5 tone de CO2 conform unui studiu făcut în Marea Britanie (WRAP 2008). Conform studiului Comisiei Europene din octombrie 2010 „Studiu pregătitor privind deşeurile de alimente în toate statele UE”, deşeurile alimentare sunt compuse din materii prime alimentare sau fierte şi include pierderea de alimente înainte, în timpul sau după pregătirea mesei în gospodărie, precum și alimentele aruncate în procesul de producție, distribuție, vânzare en-detail sau în servicii de alimentație.

„Cu cât crește urbanizarea, risipa mâncării este încurajată”, Mugur Ciumăgeanu

Psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu găsește răspunsul pentru tendința de risipire în cultură populațiilor. El identifică trei tipuri de civilizații: cele de subzistență, ca cele din Africa, unde nu există mâncare, iar la polul opus, o civilizație de tip occidental. Există și o civilizație intermediară, „care are acces la resurse și pentru care mâncarea nu mai reprezintă o problemă, dar care nu a ajuns la standardul occidental care presupune responsabilitate; acestea sunt civilizații unde risipa este încurajată cultural”. În această categorie sunt incluse țările din fostul bloc sovietic, care până în acest moment au trăit diverse forme de privațiune, iar în acest moment își încurajează comportamente de risipă.În anul 2010, Dragoș Frumosu, Președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, declara pentru ziarul Gândul că românii aruncă 5% din mâncarea achiziționată la o singură vizită la hipermarket. Același articol reliefa că, „la o medie de 10 mii de tone de gunoi colectat pe lună, între 4 și 5 mii de tone sunt resturi de mâncare doar într-un sector al capitalei”.

Studiul internațional „Bucătării sustenabile: Cum reducem reziduurile alimentare” realizat de Unilever Food Solutions, arată că, în fiecare an, industria alimentară generează în întreaga lume 3 milioane de tone de deșeuri alimentare, dintre care 1 milion de tone provin din mâncarea pe care consumatorii o lasă în farfurii la restaurante. „Nu era suficient doar să comunicăm rezultatele raportului de la nivel global, a trebuit să facem informația relevantă pentru România”, a declarat Maria Gavrilescu, Chanel Marketing Leader în cadrul Unilever Food Solutions România. Primul pas făcut a fost un reportaj foto în centrul vechi al Bucureștiului, în urma căruia au descoperit că sunt aruncați foarte mulți saci, fără ca

deșeurile să fie sortate. Astfel s-a ajuns la ideea proiectului „A doggy bag is a goody bag” (Sacoșa cu mâncare rămasă este o sacoșă cu bunătăți). A urmat o acțiune în centrul vechi pe 29 septembrie prin care au fost distribuite 5000 de pungi de hârtie la intrarea în restaurantele din centrul vechi. „Am considerat că trebuie să începem conversația în sens invers, dinspre clienți spre ospătari și patroni de restaurant”. Un rezultat imediat al campaniei lor a fost un contract cu un restaurant, cărora cei de la Unilever urmează să le facă pungi personalizate pentru clienții care vor să-și ia mâncarea acasă.

Cu risipa la psihoterapeut

Psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu spune că problema deșeurilor alimentare pare să fie o problemă a civilizației occidentale și a urmașilor ei, pentru că tot ce înseamnă food waste nu e o problemă care ar putea apărea în Africa. „E o problemă care apare atunci când societatea atinge un anumit nivel de bunăstare”. El identifică niște canale tradiționale de risipire a mâncării, dependente de cultură, ca nunta, botezul, parastasul, momente în care în mod tradițional se pierde mâncare. Mai mult, Mugur Ciumăgeanu consideră că: „mâța este pasată în curtea consumatorului, care devine cumva victima acestui proces capitalist și el începe să cumpere din ce în ce mai mult, iar responsabilitatea risipei nu este la producător, ci la consumator”.

Criza cea benefică

Veste îmbucurătoare este că, din cauza crizei economice, comportamentul de cumpărare al românilor s-a schimbat. Conform unui Raport Nielsen din aprilie, „Shoppers trends 2011”, comportamentul consumatorilor români a fost marcat de precauție în ultimii doi ani. Românii, deși au alocat același buget produselor proaspete, au ajuns să-și planifice mult mai drastic cheltuielile. Trei sferturi dintre ei își planifică dinainte cumpărăturile pentru a limita tentația de a achiziționa mai mult decât și-au propus. Dar doar 3% respectă cu strictețe planul făcut acasă. Alimentele proaspete, care reprezintă 63% din bugetul alocat cumpărăturilor de alimente, au fost cumpărate fie în cantitate mai mică, fie cumpărătorii au reduce cantitatea de produse aruncate. Vestea proastă este că nu există studii care să arate dacă această precauție în procesul de cumpărare a influențat în vreun fel cantitatea de deșeuri alimentare produse.

Citiți aici partea a doua a acestui articol.

Acest material face parte din colecţia de resurse a primei comunităţi de practică pentru dezvoltare durabilă din România. Comunitatedurabila.ro îşi propune să ofere celor interesaţi un instrument colaborativ de învăţare pentru dezvoltare durabilă şi reuneşte în acest sens experţi şi manageri de proiecte din domenii diverse, cu toţii motivaţi să dezvolte profilul durabil al proiectelor pe care le conduc.

Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

zp8497586rq

Articolul are 2 comentarii

  1. Psihoterapeutul vorbeste despre cultura populatiilor iar inginerul e critic de arta. Un ştiinţolog social nu se găsea?

Comentariile au fost inchise.