Jurnalistul Mihai Tatulici se declară „rezervat” în privința proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană și susține că, deși a mers în vizita de presă din Noua Zeelandă pe banii RMGC, nu va face publică nici o filmare de acolo până nu vede anexele secrete ale contractului dintre statul român și Gold Corporation.

„N-am avut obsesia cianurilor pentru că obișnuiesc să mai și citesc”, a spus Mihai Tatulici, vrând să curme astfel întrebările cu privire la noutățile aflate în Noua Zeelandă despre procesul de cianurare. „Mă interesează în ce măsură se va realiza controlul statului și al comunității. Eu nu cred că statul român poate controla exploatarea ca în Noua Zeelandă. În acest moment stau în expectativă. Sunt niște anexe secrete la contractul dintre GC și statul român, pe care vreau să le văd. Am filmul și nu îl dau decât dacă îmi arată anexele secrete. Sunt rezervat în acest moment. RMGC ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă transparență”, a remarcat jurnalistul, la dezbaterea de ieri, din Club Underworld, moderată de Horea Bădău, președintele Asociației Consumatorilor de Media. De altfel, Tatulici a fost și singurul jurnalist care a fost în Noua Zeelandă cu reprezentanții Gold Corporation (GC) și care a acceptat să participe la această dezbatere. Era mai surprins că nu a venit și PR-ul GC, Corina Vințan, decât de lipsa celorlalți colegi de breaslă.

Întrebat dacă excursia organizată de RMGC pentru documentarea jurnaliștilor i-a influențat opinia despre proiect, Tatulici s-a mutat de pe un picior pe altul, a strâmbat din buze în semn de dezgust și și-a aprins o țigară. „Nu-mi plac discuțiile prostești, astea tabloide. Eu nu gust genul ăsta de abordări. Pe mine nu mă poate obliga nimeni. Fac această meserie de jurnalist social de 44 de ani și nu cred că-mi poate reproșa cineva că am ținut cu Gold Corporation. Eu sunt prea bătrân ca să mai înghit asta. Am filmat ce-am vrut. Nu am primit de la organizatori nici un cadou, nici un cent, nici o figurină”. Argumentul vârstei li se aplică și oamenilor cu care a intrat în contact în Noua Zeelandă, iar jurnalistul nu se îndoiește de veridicitatea declarațiilor lor: „Acolo erau mulți oameni în vârstă pe care în general nu-i poți duce”. Ce poate să împărtășească fără rezerve deontologice este că Noua Zeelandă este un stat cum nu și-a imaginat că există. „Vreau să vă spun că nu mi-am imaginat că o comunitate umană poate construi o asemenea țară ca Noua Zeelandă”, a spus Tatulici și a făcut o lungă paranteză în sprijinul afirmației sale.

Era deja la o altă țigară când Liana Ganea, de la Agenția de Monitorizare a Presei, a adus în discuție codurile deontologice ale unor publicații prestigioase din străinătate, care interzic deplasările jurnaliștilor pe banii unor companii. „Publicul privește cu foarte mare suspiciune deplasarea jurnaliștilor în Noua Zeelandă pe banii RMGC. Din informațiile mele, patru publicații centrale blochează materialele despre RMGC”, a mai spus Liana Ganea. „Plecarea mea în Noua Zeelandă a fost perfect deontologică, din punctul meu de vedere, și nu a contrazis nici un cod deontologic din România (vă reamintim că Mihai Tatulici se numără printre autorii codului deontologic al Clubului Român de Presă, instituție la fondarea căreia a contribuit). Mai mult, eu am avut aprobare de la Realitatea TV ca să merg. Am cerut acordul și l-am obținut. Cred sincer că ar trebui introduse prevederi mult mai severe în codurile deontologice. Deficitul codurilor deontologice din România este major. Am plecat din CRP și cauza bulibășelii și a lipsei de criterii. Dă CRP un comunicat și se ofilesc toate frunzele de pe Kiseleff”, a răspuns Mihai Tatulici, care este de părere că „jurnalismul este o profesie individuală. Depinde de individ, nu de presa din România”. Cezar Ion l-a aprobat, dar a subliniat că, din perspectivă deontologică, întotdeauna vor exista interpretări, iar o vizită de presă pe banii unei companii poate afecta credibilitatea unui jurnalist. În acest context, Liana Ganea a subliniat necesitatea ca jurnaliștii să specifice măcar, în materialele de presă, sursa de finanțare a deplasărilor.

Cătălin Prisacariu, jurnalistul de investigație de la Kamikaze, i-a reamintit că este acționar prin intermediul participației statului român la proiectul RMGC, însă Tatulici nu s-a arătat deloc impresionat. „Acționarul majoritar poate să decidă orice. GC este proprietarul de jure al zăcământului de la Roșia Montană”, i-a spus mai tânărului său coleg de breaslă, pe care l-a acuzat apoi că-i răstălmăcește vorbele, când Prisacariu a punctat că a fost o vizită de presă inutilă, care a adunat nume sonore din media, care nu au însă nici o legătură cu mineritul și nu pot relata avizat impactul proiectului.

Mihai Tatulici l-a întrerupt din expunerea opiniei sale, l-a contrazis de mai multe ori și l-a admonestat ca pe un școlar: „Nu ești în temă, nu știi! Sunt obligat să-ți vând ție informații? Dacă nu ai, cumpără-le, frate!”. Greu de zis de unde până unde a ajuns jurnalistul să vorbească despre „comerțul” cu informații. Era însă furios și a continuat și mai și: „Iubitule, să-ți spun ceva: nu-mi pasă de sentimentele tale. Tu pentru mine nu exiști. Du-te să-ți faci comentariile acasă. De ce să-ți spun, dacă nu înțelegi? Eu sunt de 100 de ori un meseriaș mai bun ca tine ca jurnalist”. După spusele sale, Prisacariu îi este antipatic pentru că-l asociază cu publicațiile Cațavencu și Kamikaze, care-i displac profund. „Mie-mi plac dușmăniile serioase și eterne. Le admir inteligența și șmecheriile, dar nu sunt genul meu”. Cu ocazia discuției despre dușmani, Tatulici a adus vorba și despre Ioan T. Morar, la adresa căruia a avut ceea ce a anumit mai apoi o „scăpare etică”, întrucât îl numise „ratatul ăla mic și cu picioarele strâmbe”.

Articolul are 7 comentarii

  1. Normal ca un ziarist documentat nu e obsedat de ceea ce lumea nu cunoaste, cianura, ci vede ce e normal. Afirmatia domnului Tatulici prin care spune „Mă interesează în ce măsură se va realiza controlul statului și al comunității. Eu nu cred că statul român poate controla exploatarea ca în Noua Zeelandă.” dovedeste ca in NZ , RMGC a lucrat bine iar statul si-a fcut datoria. Ce mai trebuie priectului RM decat aprobarea , incepera lucrarilor si o perfecta gestionare din partea statului care e si propietar si beneficiar iar daca nici pe banii altora nu va sti sa administreze sa ne fie cu ieratre.

  2. Deontologie, deontologie…..cat e de deontologic oare sa te joci cu soarta unei regiuni cu ceva bogati naturale dar care traieste in saracie . Ziaristii se intreaba de deontologie, se fac cu ou si cu otet si bulverseaza cititorul. Nu mai sunt crezuti oameni care ne-au informat ani de zile. Poporul neozeelandez a putut sa-si construiasca o oaza dar noi oare de ce nu suntem lasati sa o facem?

  3. publicul priveste cu foarte mare suspiciune aceste articole in care se comenteaza despre deontologie. hai sa fim seriosi ca in jurnalistica, fiecare isi urmareste interesul, vrea sa fie primul care ajunge la informatie cu orice pret. echipa de jurnalisti care au acceptat invitatia pe banii RMCG a avut acces la informatii pretioase pentru noi, si bine ar fi sa deschidem ochii si valorificam ce ne-a mai ramas. asta daca ne mai pasa sa intram in randul tarilor civilizate

  4. în ce măsură se va realiza controlul statului și al comunității? Cu siguranta nu vom reusi sa avem controlul proiectului asa cum au avut-o cei din Noua Zeelanda insa ar trebui sa nu uitam ca avantajul nostru este ca beneficiem de protectia normelor UE. in calitate de tara europeana putem monitoriza/ sesiza incalcarea normelor, iar comunitatea RM este a noastra, nu a RMGC. daca statul va demostra comunitatii ca ii pasa si ii va asigura protectie, atunci controlul comunitatii va fi mai mare

  5. evolutia, progresul tarilor civilizate nu s-a realizat dintr-o data, ci cu destula reticenta si impotrivire. odata insa ce au dat de gustul civilizatiei, nimic nu i-a mai putut opri sa progreseze. vom depasi toate aceste momente de impotrivire cand vom vedea ca beneficiile acestui proiect sunt un pas important pentru Romania, un pas spre civilizatie, spre concurenta in UE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *