captură de imagine CBS News

captură de imagine CBS News

Mai sunt câteva ore și Consiliul General al Municipiului București va vota o Hotărâre care va modifica soarta culturală a Bucureștiului. Proiectul de Hotărâre a fost publicat spre consultare publică pe site-ul Primăriei cu mai puțin de 10 zile înainte de data votului. Pentru activiști sau cetățeni care sunt interesați de soarta Bucureștiului, consultarea publică făcută la modul “simulare” este semnalul clar al unei manevre oculte și, care, cu siguranță, nu urmărește să producă vreo bucurie bucureștenilor.

Hotărârea decide o restructurare a instituției numite ARCUB – respectiv, Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București. Concret, instituției i se va redefini obiectul de activitate. Ea ar urma să devină – conform Expunerii de motive la proiectul de Hotărâre – o “instituție de spectacole de proiecte” din ceea ce este azi “serviciu public de interes local etc.” – adică o definiție insuficient de specifică pentru activitățile de strategie culturală pe care le desfășoară ARCUB. Modificarea este necesară – precizează expunerea cu pricina – pentru a asigura ARCUB confortul normativ necesar susținerii luptei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2020. Asta, în condițiile în care ARCUB a reușit să coordoneze cu succes o echipă care a cocoțat deja Bucureștiul între cele patru finaliste din cursa pentru Capitală Europeană a Culturii. Precizăm, a reușit fără să fi beneficiat de vreo cosmetizare legislativă. De unde se și naște întrebarea: ce vrea de fapt Primăria?

Mâine (norocoșilor, voi veți citi după ce lucrurile astea se vor fi întâmplat, deci azi) se va petrece o manifestație în fața Primăriei. Manifestația este însuflețită de o mână de oameni dintre cei care au organizat marșurile pentru Colectiv. Mobilizarea pentru manifestație a fost precedată de o petiție lansată de un grup de 26 de sociologi, artiști, profesori și manageri culturali care solicită Primarului General Interimar – numitul Răzvan Ioan Sava, membru PNL – să ceară respingerea proiectului de Hotărâre și să supună votului un angajament ferm al Primăriei ca instituție că va susține – iar nu sabota! – candidatura Bucureștiului pentru titlul de Capitală Culturală europeană. Petiția a strâns până la ora la care scriu aceste cuvinte, 3274 de semnături.

E bizar, însă, faptul că atât Expunerea de motive a proiectului, cât și discursul public al purtătorului de cuvânt al municipalității au subliniat că actul normativ vizează tocmai consolidarea procesului candidaturii pentru capitală culturală.

Mai mult, e bizar și faptul că acest articol este semnat de o persoană (adică eu, ca să nu vă chinuiți) care a semnat și o petiție pentru eliminarea Bucureștiului din cursa pentru titlul de Capitală culturală. În ce mă privește, însă, există o umbră de sens: Bucureștiul încalcă drepturi fundamentale ale omului, ceea ce, în opinia colegilor din organizația ActiveWatch – și a celorlalți semnatari ai petiției – ar trebui să descalifice primăria din orice cursă europeană. Cu alte cuvinte, solicitarea noastră nu avea a vizat câtuși de puțin produsul remarcabil al echipelor care au luptat cu argumente culturale pentru calificare.

Intervenția normativă a Primăriei nu are, așadar, nici o justificare autentică. Ca să fie clar: Primăria se trezește să facă o restructurare a unei instituții ca să o ajute – chipurile – să fie mai performantă într-un sens în care ea a fost deja extrem de performantă. Așa cum arată, aranjamentul pare să fie mai degrabă o intervenție care să permită extragerea funcțiilor de sub picioarele unor angajați pentru a evita un conflict deschis, stârnit de demiterea respectivelor persoane. Dar de ce ai vrea să te atingi de echipa ARCUB?

ARCUB a câștigat, în ultimii ani, o vizibilitate excelentă prin volumul de evenimente culturale pe care le-a organizat – Bucharest Fringe – Maratonul Teatrului Independent, Balkanik Festival, Undercloud, Anim’est, Les Films de Cannes a Bucharest,  B-Fit in The Street, Zilele Bucureștiului, Noaptea Albă a Bucureștiului, Spotlight – Festivalul Internațional al Luminii sau Romanina Design Week și, important pentru mine, Festivalul Internațional de Jazz București. Mai mult ARCUB a câștigat un al doilea sediu, o clădire din Centrul Istoric – Hanul Gabroveni – care a fost renovată și a devenit un al doilea sediu. Suficiente motive pentru o gelozie? Vechiul sediu, sala ARCUB de pe Batiștei, a devenit vedetă în urma dramei de la Colectiv: Primăria a aunțat public că Teatrul Nottara va putea să-și desfășoare activitatea în sediul de pe Batiștei. Clădirea, care era în curs de reabilitare și consolidare este declarată, însă, la rândul ei, ca având un risc seismic similar cu cel al teatrului și nu mai poate fi folosită pentru evenimente publice. Acest anunț – făcut de ARCUB, după ce Primăria anunțase cu bucurie populistă că va salva teatrul Nottara în spațiul de la ARCUB – s-a întors ca un bumerang în freza primarului.

Ei bine, se pare că anunțarea publică a gradului de risc seismic a declanșat seismul final de sub scaunul de director al ARCUB, Mihaela Păun. Nu o cunosc pe actuala directoare cât să mă pot pronunța la calitățile ei de manager. În schimb, mă pot uita la ce s-a întâmplat din punct de vedere cultural în București în ultimii 6 ani și mă declar foarte mulțumit. Iar atunci când ești mulțumit, de obicei, nu umbli la echipa care produce evenimentele cu pricina.

A, să nu uit. Presa subterană a început să “circule” și nume ale unor persoane cărora ar urma să li se încredințeze ARCUB-ul “redefinit” legal și eliberat de echipa cu pedigree-ul insuportabil de victorios. Este deseori pomenit numele doamnei Claudia Popa – fostă juristă la ARCUB, o poziție care poate că era jignitor de minoră pentru soția fostului Rege al Parcurilor (Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București – ALPAB), domnul Radu Popa. Dintre ultimele realizări ale regelui cu pricina, vă recomand povestea celor 16 chioșcuri-pagodă pe care am cheltuit 600.000 de euro – recte 37.000 de euro bucata (prețul unei garsoniere în centrul Bucureștiului, deși chișcurile aveau 2m pătrați). Pentru asemenea victorii asupra bugetului public, Curtea de Conturi a cerut explicit în 2010 suspendarea din funcție a lui Radu Popa – o intervenție aplaudată de Victor Ponta, cel care, mai târziu, ajuns premier l-a pus pe Popa secretar de stat la Mediu. Ei bine, soția acestui cavaler al apocalipsei bugetelor publice este astăzi directoarea unei instituții paralele ARCUB-ului: CREART. I-o fi rămas mic creartu?

Mă lași?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *