ActiveWatch a acordat pe 6 mai 2019, de Ziua Mondială a Libertății Presei, Premiile anuale FreeEx.

1. REPETENȚII LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE 2018 – 2019

1.1   Premiul „Grup de manipulare organizată”

Se acordă partidelor și instituțiilor de presă care, după un lung concubinaj maladiv, au oficializat relația și  pregătesc o nouă garnitură de ciocoi.

Context: Investigații jurnalistice de la sfârșitul anului trecut și din prima parte a acestui an au reconfirmat că PSD nu are conștiință, dar că a cheltuit sume consistente, din subvențiile de la stat, pentru a cumpăra conștiințe din piața media.  Alți jurnaliști, în schimb, aveau deja conștiințele atât de slăbite, încât fie „au prins drag de PSD” (Carmen Avram, ex-Antena 3), fie au acceptat să lupte frontal, cu batistuța la vedere, împotriva partidului de guvernământ (Rareș Bogdan, ex-Realitatea TV). Ambii jurnaliști au pornit la război în linia întâi, adică pe primele locuri de pe listele de eurocandidați ale PSD și PNL.

Prin transferuri bancare sau de personal, cele mai mari partide din România ne-au arătat că mereu este un loc în plus pentru un ciocoi aspirant.

1.2   Premiul „Breaking news, breaking spinare”

Se acordă Jandarmeriei Române pentru șarjele de gaze, lovituri și înjurături aplicate jurnaliștilor care au transmis din mijlocul evenimentelor din 10 august 2018.

Context: După zeci de manifestații care s-au petrecut fără incidente, în data de 10 august 2018, lucrătorii Jandarmeriei au dezlănțuit un potop de gaze și pulane lacrimogene asupra celor câteva zeci de mii de manifestanți din Piața Victoriei. Violența s-a abătut, democratic, fără discriminare de gen, vârstă, etnie sau profesie. Așa se face că între cei învinețiți s-au găsit și jurnaliști români și străini. Ulterior, jandarmii s-au scuzat că, din cauza atmosferei încărcate, nu au putut vedea legitimațiile de presă, nici camerele de filmat sau siglele organelor de presă. Asta poate pentru că i-o fi bușit și pe dumnealor plânsul văzând ce fac. Sperăm totuși ca procurorii militari care investighează evenimentele din acea zi să aibă acuitate vizuală bună și să-i dibuiască cât de curând pe bătăușii care au dezonorat uniforma Jandarmeriei.

1.3   Premiul „Autorități pentru Protecția Datelor care Deranjează”

Premiul „Autorități pentru Protecția Datelor care Deranjează” se acordă Autorității Naționale pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) și Poliției Teleorman pentru indiscreția de a ajunge la sursele RISE Project.

Context: În noiembrie 2018, în contextul dezvăluirilor făcute de RISE Project în dosarul #TeleormanLeaks, lucrătorii ANSPDCP degrabă s-au autosesizat și le-au cerut jurnaliștilor să le povestească, în detaliu, dacă informațiile din infama valiză sunt securizate. Și, că tot veni vorba, să le spună și de unde le-au primit. Autoritatea le amintea celor de la RISE Project că sunt pasibili de o amendă ce poate ajunge până la 20 de milioane de euro. Adică, cu vreo șapte milioane mai puțin decât prejudiciul estimat de procurorii DNA în dosarul TelDrum.

O lună mai târziu, a intrat pe fir și Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman, care iscodea și el să afle cine a dat la liber informațiile despre TelDrum. Jurnaliștii de la RISE au fost finuți și sensibili, așa că au făcut publică relația de prietenie dintre șeful IJP Teleorman și „gruparea” TelDrum.

1.4   Premiul „Hai cu mine la baie!”

Se acordă tuturor politicienilor care au fost impertinenți, aroganți și, în general, scârboși cu jurnaliștii care nu le-au ridicat mingi la fileu.

Context: Anul trecut, mai mulți politicieni din coaliția de guvernare au avut ieșiri necontrolate în conferințe de presă sau în afara lor, afișând o atitudine sfidătoare sau agresivă în relația cu jurnaliștii și reporterii incomozi. Pentru că s-au obișnuit să li se spună, contra-cost, cât de sublime sunt excelențele lor, alde Dragnea, Nicolicea, Ștefănescu, Rădulescu sau Toader nu au ratat nicio ocazie să le răspundă cu boltă jurnaliștilor care nu le-au stat în poală. Dintre toate incidentele de acest fel, rămâne un mister de ce l-a invitat Dragnea pe Alex Dima (Pro TV) să-l însoțească la baie, în condițiile în care politicianul își făcuse deja nevoile pe interesul public.

1.5 Premiul „Direcția de Hărțuire și Intimidare a Avertizorilor de Integritate”

Se acordă procurorilor DIICOT care au anchetat-o abuziv pe jurnalista Gabriela Scraba (ex-SRR) pentru că a comunicat cheltuielile excesive ale fostului șef al Radioului Public.

Context: Într-o dimineață de mai, din 2017, procurorii DIICOT dădeau buzna în locuința jurnalistei Gabriela Scraba pentru a-i lua cu japca laptopul și pentru a-i spune că este acuzată de divulgarea de secrete de serviciu și informații nepublice. Într-adevăr, Scraba trimisese către presă informații dintr-un raport al Curții de Conturi din 2016, care arăta că fostul șef al SRR era cam mână spartă cu fondurile publice ale instituției și că-i plăcea traiul pe picior mare. Privată de dreptul la apărare și luată pe sus ca și cum ar fi fost o amenințare la siguranța națională, Scraba și-a recunoscut „vinovăția”, sperând să scape de noroiul de pe bocancii procurorilor cu exces de zel. Pentru că ancheta procurorilor a fost abuzivă, două instanțe de judecată le-au dat cu flit matinalilor de la DIICOT și le-au demonstrat că bugetul unei instituții publice nu este secret de stat, ci informație de interes public.

 

 

 

 

 

 

2. PREMIANȚII LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE 2018 – 2019          2.1.   Premiul „Avocat al dracu”

Se acordă avocatei Elenina Nicuț pentru victorii nesperate în lupta cu dușmanii liberului acces la informații de interes public.

Context: În 2018, Elenina Nicuț a câștigat definitiv în instanță procesul intentat de Nadina Ene Dogioiu împotriva Curții Constituționale, care a ignorat însăși Constituția, în special dreptul la informații de interes public. De asemenea, avocata a câștigat, în primă instanță, alte două procese împotriva MApN (intentat de Emilia Șercan) și PSD (intentat de Ovidiu Vanghele). Chiar dacă Diavolul are o armată de avocați care pledează pentru el la televizor, ne bucurăm să vedem avocați ai dracului, care încă mai luptă pentru interesul public și pentru egalitate în fața legii.

2.2 Premiul „Nu mi-e foame de bucate, mi-e foame de sănătate!”

Se acordă asistenților medicali Mariana Luceanu și Daniel Simion, de la Spitalul de Urgență Universitar București, pentru energia cu care luptă pentru curățenie în spitale, peste tot, de la coridoare pân’ la buzunare.

Context: Sătui să muncească într-un spital în care murdăria amenință omenia, doi asistenți medicali de la Spitalul de Urgență Universitar București au intrat în greva foamei. Pentru îmbuibații de la conducerea spitalului, foamea este un act de indisciplină, drept care l-au dat afară pe unul dintre fomiști. Ghiftuiții de la Tribunalul București au fost de acord că foamea trebuie să fie pedepsită, dar nu chiar așa tare, și au cerut reducerea pedepsei. Între timp controalele confirmă sesizările greviștilor, iar bolnavii își riscă viețile în spital pentru că nimeni nu are curajul să-i dea boalii pe manageri.

2.3 Premiul „Incredibil! Sinucidere în masă la Libertatea!!”

Se acordă ziarului Libertatea pentru că, în loc de liniștea conturilor, ziariștii au ales liniștea conștiinței.

Context: Relația dintre ce scriu ziariștii în ziare și reclamele care apar alături de articolele lor are o istorie care, deși agitată, nu face niciodată valuri. Îndeobște, atunci când degețelele jurnaliștilor îndrăznesc, curioase, să scotocească prin dedesubturile produselor pentru care se face reclamă, ele sunt prompt însângerate de colții câinilor de pază a publicității. Această crudă încăierare se petrece, însă, în liniște, în casă, nimic nu scapă în public. Din contră, pe noi, cei de-afară,  atât ziariștii, cât și cenzorii lor publicitari ne liniștesc, jurându-se că libertatea editorială nu se negociază. În ciuda cutumelor, anul acesta, ziariștii de la Libertatea au fluierat în biserică și s-au pus pe anchetarea publicității mincinoase din paginile propriului ziar.

2.4 Premiul-concurs: Ghici ce grade are Gradea

Se acordă Comisiei de Etică și Arbitraj din TVR pentru ca, la rândul ei, să îl înmâneze persoanei care va rezolva următoarea enigmă: Dacă în România există o lege care garantează inamovibilitatea judecătorilor, cum se face că, la TVR, Gradea e mai inamovibilă decât judecătorii, și asta fără de lege.

Context: Comisia de Etică și Arbitraj din TVR a publicat în iulie 2018 concluziile sale cu privire la  “posibile imixtiuni extra-editoriale în realizarea emisiunii Starea Nației”, și alte câteva decizii care au deranjat membri din conducerea executivă a TVR, dar mai ales pe președinta director general, Doina Gradea. Cum se obișnuiește în instituțiile în care ierarhia bate democrația, conducerea TVR și-a dat în judecată propria Comisie de etică și a angajat pe postul de paznic, scuze, de secretar al aceleiași comisii un fost ofițer SRI.
Deși mai multe organizații și structuri sindicale au cerut repetat demiterea Doinei Gradea, simulacrul de audiere a acesteia în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților nu a produs nici un fel de consecințe.

2.5 Premiul „Capra crapă invidia-n patru”

Se acordă echipei PressOne pentru campania „Trăiască Capra Vecinului”, o campanie de stârpire a invidiei de breaslă și de revigorare a omeniei.

Context: Într-un peisaj media intoxicat de capre râioase care țin coada sus și behăie delirant, campania jurnaliștilor de la PressOne, dedicată colegilor competitori de la Europa FM, Recorder și Times New Roman, a adus o gură de aer proaspăt într-o breaslă sufocată de mâncătorie, invidie și lipsă de respect. „Trăiască Capra Vecinului” ne dă speranța că, la un moment dat, jurnaliștii de bună-credință vor relua munca de construcție a unui front comun împotriva presiunilor interne și externe. Sperăm ca acest proiect să-i excludă pe jurnaliștii care au făcut-o de oaie, de-a lungul timpului.

2.6 Premiul „Reacție și protecție rapidă”

Se acordă polițiștilor judiciari și procurorilor care l-au calmat pe autorul unor mesaje de amenințare cu moartea la adresa jurnalistei Emilia Șercan.

Context: La mijlocul lunii aprilie, jurnalista Emilia Șercan anunța public că a sesizat autoritățile pentru că a primit o serie de mesaje anonime de amenințare, în care i se cerea să oprească orice activitate  de investigație, altfel ar fi urmat „calvarul”. Chiar dacă investigațiile Emiliei lovesc în corupția academică din sistemul de siguranță națională, polițiștii judiciari au pornit repede pe urmele neglijente lăsate de  autorul mesajelor de amenințare și l-au dibuit în mai puțin de o săptămână. Se pare că autorul este un tânăr angajat al Academiei de Poliție, pus acum sub control judiciar de procurorii DNA. Pentru acest tânăr începe un lung proces numit „justiție”, însă, cel mai probabil că îl percepe ca pe un  „calvar”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.