Raportul anual cu privire la discursul intolerant și instigator la ură

, 13 Iun 2019

ActiveWatch a publicat astăzi "Raportul anual cu privire la discursul intolerant și instigator la ură în România - 2018", raport care și-a propus să treacă în revistă principalele tendințe în materie de hate speech și de combatere a acestuia care s-au manifestat pe durata anului. Raportul poate fi citit aici în format .docx și .pdf. Metodologie Cercetarea s-a orientat asupra următoarelor domenii: ·      manifestări ale intoleranței în spațiul public; ·      manifestări publice de susținere a diversității; ·      activitatea principalelor instituții cu competențe în sancționarea discursului instigator la ură; ·      autoreglementări existente la nivelul media, partidelor politice și federațiilor sportive; ·      legislație în vigoare și propuneri legislative. Cercetarea este în principal calitativă, realizată prin desk research, prin urmare rezultatele ei nu pot fi considerate ca fiind relevante din punct de vedere statistic. Ne-am propus să recoltăm și să ilustrăm principalele tipuri de probleme care și-au făcut cel mai vizibil prezența în spațiul public. De asemenea, conceptul de discurs intolerant și instigator la ură (DIU) cu care am operat nu s-a rezumat strict la acele forme de discurs care pot genera sancțiuni; mai degrabă, am inclus în această categorie orice discurs care reprezintă sau încurajează neacceptarea grupurilor sociale în situație de risc. Prin grupuri sociale în situație de risc ne referim la acele grupuri care reprezintă minorități (naționale, sexuale, religioase etc.), se află într-o situație economică dezavantajată sau sunt victime tradiționale ale discriminării. Din aceste motive, cercetarea nu a inclus discursuri instigatoare la ură împotriva creștinilor ortodocși sau politicienilor, ca să dăm numai două exemple.
REZUMAT Manifestări ale intoleranței în spațiul public ·      Maghiarii și minoritățile sexuale au fost ținta predilectă a discursurilor intolerante și instigatoare la ură. ·      Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de comunicatori activi la nivel local, nu național. ·      Au fost numeroase cazurile politicienilor care au folosit expresii ofensatoare, cel mai probabil fără să realizeze acest lucru. ·      Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului. ·      Discursul islamofob și anti-refugiați s-a diminuat odată ce presa și-a pierdut interesul față de criza refugiaților, însă nu a dispărut cu totul. Manifestări în spațiul public care încurajează diversitatea ·      Manifestațiile publice care încurajează diversitatea atrag în continuare un număr din ce în ce mai marede persoane prin comparație cu evenimentele care promovează intoleranța. ·      Cultura joacă un rol important în promovarea diversității și în expunerea și conștientizarea intoleranței din societate. ·      În contextul referendumului de modificare a definiției familiei, un număr impresionant de figuri publice și-au arătat sprijinul pentru comunitatea LGBTQ. Activitatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării ·      Dintre toate instituțiile românești cu abilități în sancționarea discursului instigator la ură, CNCD a soluționat cele mai multe plângeri. ·      În 2018, CNCD a îmbunătățit cu aproape o săptămână durata medie de soluționare a plângerilor, iar valoarea totală a amenzilor a crescut semnificativ. ·      Jurnaliștii sunt categoria de comunicatori față de care CNCD arată cea mai puțină clemență. ·      Deși spre finalul anului activitatea CNCD a început să se redreseze, prima jumătate a lui 2018 a fost marcată de colapsul Consiliului în fața presiunilor politice la care era (și, posibil încă este) supus. Aceste presiuni sunt de natură să compromită însăși principiile care guvernează activitatea CNCD. ·      CNCD continuă să confunde insulta cu discriminarea, în baza unei interpretări ad literam a articolului care vizează protejarea demnității umane. Activitatea Consiliului Național al Audiovizualului ·      CNA a aplicat, în 2018, un număr mic de sancțiuni, însă cu o valoare totală mult mai mare decât a celor aplicate de CNCD. ·      Sancțiunile aplicate de CNA vizează, de multe ori, pachete de încălcări ale legislației audiovizuale, prin urmare nu este clar ce proporție din fiecare amendă poate fi direct atribuită discursurilor de ură. ·      CNA nu justifică suficient de clar motivele pentru care aplică sancțiunile, prin urmare impactul educativ al acestora este redus semnificativ. ·      CNA nu doar că a fost practic absent pe durata referendumului de modificare a Constituției, însă, prin deciziile luate cu privire la reflectarea acestuia în presă, i-a favorizat clar pe cei care urmăreau ca referendumul să fie validat. Activitatea parchetelor și instanțelor ·      Datele oferite de Ministerul Public arată că, la nivelul parchetelor, lipsa de fermitate în ceea ce privește soluționarea cauzelor încadrate la articolul 369 Cod Penal și în prevederile  OUG nr. 31/2002 se păstrează. ·      Evoluția numărului de cauze încadrate la articolul 369 Cod Penal trimise în judecată: 2014 - 0 cauze; 2015 - 0 cauze; 2016 - 1 cauză; 2017 - 1 cauză; 2018 – 1 cauză. ·      Evoluția numărului de cauze încadrate în prevederileOUG nr. 31/2002 trimise în judecată: 2014 - 0 cauze; 2015 - 5 cauze; 2016 - 0 cauze; 2017 - 0 cauze; 2018 – 1 cauză. Auto-reglementarea la nivelul partidelor politice, redacțiilor, organizațiilor de media și federațiilor sportive ·      Auto-reglementarea la nivelulpartidelor politice și organizațiilor de media pare să existe mai mult pe hârtie. Foarte puține cazuri de combatere a discursului de ură din interiorul partidelor ajung în media. ·      Este necesară o îmbunătățire a modului în care federațiile sportive se raportează la discursurile instigatoare la ură care au loc în timpul competițiilor sportive. ·      Este necesară o valorificare mai eficientă a sportului ca vector de promovare a diversității. Legislație și propuneri legislative ·      Legislația existentă în materie de combatere a discursului instigator la ură este acoperitoare și nu este excesivă, cu excepția Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, care dublează prevederi ale altor legi și conține doar sancțiuni cu închisoarea pentru cei care o încalcă. ·      bună parte din propunerile legislative cu efecte descurajanteasupra promovării diversității și toleranței sunt mai degrabă abandonate la comisii, iar nu respinse definitiv.

Share această pagină: