În 2016 și 2017:

  • Procurorii au pus sub urmărire penală trei jurnaliști britanici pentru difuzarea unui reportaj înscenat, privind un presupus trafic de arme din România.
  • Avertizorii de integritate au fost hărțuiți de instituții sau companii publice.
  • România are o problemă cu modul în care autoritățile se raportează la cetățenii care protestează, în stradă sau prin intermediul petițiilor.
  • Mai multe persoane au fost amendate de Poliție după ce au criticat reprezentanți ai autorităților sau ai forțelor de ordine pe Facebook.
  • Sancțiunile Jandarmeriei împotriva protestatarilor pașnici continuă să fie anulate de instanțe.

 

 

Textul de mai jos este extras din Raportul FreeEx “Libertatea Presei în România 2016-2017”, publicat de ActiveWatch pe 3 mai 2017, de Ziua Mondială a Libertății Presei. Citește raportul integral aici.

PRESIUNI ALE AUTORITĂȚILOR

Anchetă penală pentru difuzare de știri false

 

Pe 7 august, postul britanic de televiziune Sky News a difuzat un reportaj despre un presupus trafic cu arme în România. În reportaj apăreau trei cetățeni români cu fețele mascate și au pretins că sunt o grupare care ar vinde arme oricui, inclusiv unor grupări teroriste[1]. Din investigațiile procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a reieșit că cei trei români erau, de fapt, un translator al echipei Sky News și doi vânători români, iar armele prezentate erau arme de vânătoare deținute legal. De asemenea, din declarațiile apărute în presă a reieșit că cei trei români ar fi crezut că participă la o filmare regizată, în care publicul va fi informat la final în legătură cu faptul că nu este vorba despre o situație reală. Sky News a difuzat înscenarea ca și cum totul ar fi fost real (ca pe o investigație jurnalistică) și ar fi oferit o sumă de bani complicilor români[2].

Reportajul a generat un scandal public în România, DIICOT declanșând rapid o investigație. DIICOT i‑a reținut pe cei trei români care apăreau în materialul Sky News și a dispus începerea urmării penale pentru cei trei jurnaliști din echipa Sky News.

Cei trei cetățeni români sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, nerespectarea regimului armelor și muniției și comunicarea de informații false de natură a pune în pericol siguranța națională, în timp ce jurnaliștii britanici sunt urmăriți pentru comunicarea de informații false de natură a pune în pericol siguranța națională [3].

În cererea de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor trei români, DIICOT își motiva acțiunea prin faptul că aceste acțiuni „sunt de natură a afecta securitatea naţională a statului român prin inducerea în eroare a autorităţilor europene, a populaţiei largi din Europa şi din România cu privire la capacitatea autorităţilor de stat române de a gestiona contrabanda cu armament”[4]. Cei trei români au fost eliberați după două luni de arest preventiv. Dosarul nu a fost înaintat în fața instanței până la data redactării acestui raport.

Un grup de organizații de media (ActiveWatch, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și Centrul pentru Jurnalism Independent) a condamnat reacția autorităților din România, considerând că punerea sub urmărire penală reprezintă o reacție disproporționată și că va fi greu de demonstrat în instanță că faptele reprezintă un pericol real la adresa securității naționale[5].

Infracțiunea pentru care sunt anchetați echipa SKY și cei trei români este definită astfel de articolul 404 al Codului penal: „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

Organizațiile de drepturile omului au criticat de‑a lungul timpului modul vag în care este formulată infracțiunea de comunicare de informații false de natură a pune în pericol siguranța națională și au cerut constant eliminarea sa din Codul penal, sau, măcar, amendarea sa, pentru a acoperi doar situațiile care prevăd reaua‑intenție a celui acuzat de afectarea siguranței naționale[6].

Și unii membri CNA au criticat folosirea instrumentelor penale în acest caz[7].

Reamintim că în 2002 infracțiunea de divulgare de informații false de natură a pune în pericol siguranța națională a fost folosită în celebrul Armaghedon 2, în care Ovidiu Iane a fost arestat preventiv, iar Mugur Ciuvică a fost pus sub cercetare pentru că au difuzat un text critic la adresa primului ministru la acea dată Adrian Năstase[8].

 

MAI întocmește liste negre cu jurnaliști

 

În februarie 2017, Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a prezentat o listă de persoane publice, jurnaliști și politicieni, care, potrivit spuselor sale, s‑ar fi implicat în sprijinirea protestelor desfășurate în fața Guvernului și în mai multe orașe din țară, la care au participat sute de mii de oameni[9]. Carmen Dan a acuzat mai mulți ziariști că ar fi promovat protestele, ar fi chemat oamenii în stradă și că ar fi contribuit astfel la agravarea unei situații tensionate[10]. În acest context, ministrul i‑a nominalizat drept instigatori la proteste pe jurnaliștii Mircea Marian, Ovidiu Vanghele, Emilia Şercan, Cătălin Tolontan, Andrei Gheorghe și Lucian Mândruță, pe Clothilde Armand şi Nicuşor Dan de la USR, și pe deputatul PMP Robert Turcescu. În urma declarației sale, un membru CNA (Valentin Jucan) a acuzat‑o pe Carmen Dan de depășirea atribuțiilor, iar PNL și PMP au cerut demisia acesteia[11]. Organizațiile ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au solicitat la rândul lor demisia ministrului de Interne, pentru aceste declarații, acuzând că gestul este iresponsabil și trădează o mentalitate de sorginte totalitară[12]. Cele două organizații i‑au reamintit public ministrului că oricine are dreptul să sprijine și să cheme la protest, atâta timp cât nu instigă la violență sau nerespectarea legii. „Considerăm că avem de‑a face cu un demers deosebit de periculos prin care tocmai autoritățile statului ce au ca atribuții în apărarea legii și protejarea ordinii publice fac și distribuie liste cu cetățeni care nu se fac vinovați decât de exercitarea unor drepturi”, au mai transmis ActiveWatch și CJI.

 

Abuzuri ale forțelor de ordine

 

Abuz al Jandarmeriei împotriva unui membru Falun Gong, sancționat

 

În martie 2016, Tribunalul București i‑a dat câștig de cauză, printr‑o sentință definitivă, lui Vlad Negrilă, membru al organizației Falun Gong (interzisă în China), care a fost reținut, amenințat și sancționat cu avertisment de jandarmi în septembrie 2014, în fața Guvernului României, pe motiv că ar fi organizat o adunare publică fără autorizație[13].

În fapt, Vlad Negrilă a fost reținut de către jandarmi, deși nu organizase o adunare, ci, de unul singur, a vrut să arate în spațiul public două bannere cu mesaje de încetare a persecuțiilor adepților Falun Gong în China. Mesajele erau adresate unei delegații chineze la București, conduse de oficialul Zhang Gaoli, acuzat că ar fi fost implicat în recoltarea ilegală de organe umane din China, din rândul practicanților Falun Gong.

Negrilă a fost ridicat de jandarmi din fața Guvernului României imediat ce a ajuns acolo, semn că fusese monitorizat și că exista un ordin în acest sens, și a fost reținut aproape două ore în dubă, cât timp a durat întrevederea dintre oficialii chinezi și cei români. Mai mult, deși nu a opus rezistență, el a relatat că unul dintre jandarmi l‑a amenințat că îi rupe mâna în trei locuri. Jandarmii care i‑au întocmit proces‑verbal au invocat încălcarea legii adunărilor publice, deși Negrilă fusese singur. Tribunalul București a anulat procesul verbal de contravenție. „Faţă de apărarea că petentul nu a săvârşit contravenţia reţinută în sarcina sa, tribunalul constată că această părere este întemeiată. Din vizionarea filmării realizate de intimat, tribunalul reţine că la mitingul desfăşurat la sediul Guvernului României cu ocazia vizitei delegaţiei Republicii Chineze se afla doar petentul care a încercat să afişeze 2 bannere”, a consemnat instanța de judecată.

 

Două persoane, amendate fiindcă au strigat „Demisia!” la venirea Președintelui

 

Un bărbat și o femeie care au strigat „Demisia”, în noaptea de Înviere din 2106, la venirea Președintelui Iohannis și a soției sale la Patriarhie, au fost reținuți imediat de jandarmi, duși la secția 14 Poliție și amendați cu câte 2000 de lei pentru tulburarea liniștii și ordinii publice[14].

Forțele de ordine au întocmit procese verbale pentru abateri privind Legea 60/1991 privind manifestațiile publice. Surse din jandarmerie au precizat pentru jurnaliști că cele două persoane amendate „participă în mod constant la proteste, majoritatea neautorizate”[15].

 

Amendat cu 600 de lei pentru criticarea autorităților locale pe Facebook

 

În octombrie 2016, un bărbat din Odobești, județul Vrancea, a fost amendat cu 600 de lei pe motiv că, utilizând două conturi de facebook, „a proferat injurii și expresii jignitoare la adresa Primăriei Odobești și a funcționarilor publici din această instituție, lezându‑le imaginea și onoarea”, potrivit procesului verbal întocmit de Poliție[16].

Cosmin Bârsan publicase pe rețeaua de socializare Facebook mai multe mesaje critice și ironice la adresa activității primarului din Odobești, Daniel Gheorghe Nicolaș (PSD), dar și a altor reprezentanți ai autorităților locale. Printre altele, bărbatul a scris despre: proasta calitate a asfaltărilor din localitate, „jungla din curtea Primăriei Odobești”, licitații și încredințări directe pe care le considera trucate, afaceri controversate derulate de rude sau apropiați ai primarului, „mafia primarului”, sumele cheltuite de Primărie pentru cursurile angajaților, „dictatura” din Odobești, proprietăți din averea primarului etc.

Tânărul de 33 de ani a contestat amenda primită de la Poliție în urma unei plângeri a primarului, și a continuat să critice pe Internet activitatea edilului și a altor reprezentanți locali, considerând că opiniile sale se situau în limitele libertății de exprimare. Contactat de ActiveWatch, Cosmin Bârsan a declarat că i‑a fost respinsă acțiunea de contestare a amenzii, însă, până la data realizării acestui raport, el nu primise încă motivația instanței. În plus, atât el, cât și tatăl său, Gabriel Bârsan, care a criticat la rândul său autoritățile, au fost dați în judecată de primarul din localitate, care i‑a acuzat că au adus atingere onoarei, reputației și vieții sale private. Daniel Gheorghe Nicolaș a cerut instanței să îi oblige pe cei doi la plata unor daune morale în valoare de 150.000 de lei, să le interzică să mai publice pe Internet mesaje despre el sau familia sa, să îi oblige să șteargă postările anterioare și să achite cheltuielile de judecată.

 

Poliția din Târgu Jiu și‑a amendat criticii de pe Facebook

 

În februarie 2017, șapte gorjeni au fost chemați de Poliția Târgu Jiu la secție, pentru a fi amendați, pe motiv că ar fi lezat imaginea Poliției, după ce unul dintre ei a publicat pe Facebook o înregistrare cu o mașină de poliție care făcea slalom în trafic, iar ceilalți au comentat la filmuleț[17]. Reprezentanții Poliției, care au susținut a fost vorba de o intervenție de urgență a unui echipaj, i‑au cerut inițial celui care filmase să șteargă postarea din spațiul public, ceea ce el a și făcut. Ulterior, persoanele chemate la secție au primit amenzi în care era invocată Legea 61/1991, privind sancționarea unor încălcări ale normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Legea 61/1991 conține formulări vagi, care permit interpretări abuzive.

 

Acțiuni ale autorităților, împotriva unor protestatari

 

La începutul anului, sute de mii de oameni au ieșit în stradă în mai multe orașe ale țării, pentru a protesta împotriva adoptării de către Guvern a Ordonanței 13, care relaxa legislația anticorupție. O parte dintre protestatari s‑au plâns că au fost victimele unor tentative de intimidare din partea autorităților.

În februarie 2017, Horia Georgescu, un ploieștean care confecționează bannere, s‑a oferit, pe contul său de Facebook, să facă gratuit afișe pentru oponenții Ordonanței 13, care se strângeau în fiecare zi în mai multe orașe ale țării. A doua zi, la sediul companiei sale a venit un echipaj al Poliției Economice în control, susținând că ar fi avut informații că angajații bărbatului ar fi lucrat fără cărți de muncă, peste program. Oamenii legii au verificat și o altă afacere a bărbatului, în aceeași zi, și au făcut inventarul materialelor publicitare. Potrivit relatărilor făcute de Horia Georgescu pentru jurnaliști, echipajul venit în control a insistat cu întrebările referitoare la comenzile de bannere gratuite, vrând să afle numărul acestora, identitatea celor care le‑au comandat, dacă s‑au făcut comenzi pe email sau telefonic, din ce material erau făcute afișele etc. Mai mult, Poliția Economică i‑a cerut lui Horia Georgescu lista celor care au solicitat afișe gratuite[18]. Ulterior, la solicitarea jurnaliștilor locali, Biroul de Presă al Poliției Prahova a transmis că „Nu am constatat nereguli, până în prezent, din categoria faptelor ce intră în competența de cercetare a poliției”[19]. Reprezentanții Poliției au mai precizat că acțiunea lor a fost făcută în urma unei sesizări[20].

Tot în februarie, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) a trimis o solicitare către toate filialele din teritoriu, pentru a centraliza situația plângerilor (anonime) făcute împotriva cetățenilor care și‑au adus copiii la proteste[21]. Sesizările ar fi invocat un articol de lege care le interzice părinților să‑și folosească copiii în interes propriu. În urma verificărilor, ANPDC a transmis că singura sesizare nominală fusese făcută de cineva din presă, împotriva liderului partidului USR, Nicușor Dan, și că motivul centralizării datelor pe tema prezenței copiilor la proteste a fost acela de a răspunde cererilor în baza Legii 544/2001, adresate de jurnaliști[22]. ANPDC nu a dorit să facă publică identitatea reclamantei în sesizarea care îl privea pe Nicușor Dan.

Poliția Română a deschis în februarie mai multe dosare penale împotriva celor care au folosit drone la proteste. „E vorba despre cinci dosare deschise. Au fost depistate cinci persoane care au ridicat drone de la sol. Pentru a ridica o dronă trebuie să ai certificat de înmatriculare şi certificat de navigabilitate. În caz contrar, fapta constituie infracţiune. Este vorba despre art. 103 alin. 1 lit. a din Legea 227/1997 privind Codul aerian. Fapta este prevăzută cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă penală. Persoanele au fost audiate la momentul în care au fost depistate şi în conformitate cu art. 112 din aceeaşi Ordonanţă”, potrivit biroului de comunicare al poliției Capitalei.

În aceeași lună, Poliția Locală Sector 1 l‑a invitat la secție pe proprietarul unui apartament de unde au fost proiectate cu laserul mesaje de protest în Piața Victoriei. Poliția a afirmat că solicitarea venea ca urmare a sesizării unui alt cetățean, care s‑ar fi plâns că laserele i‑ar fi creat disconfort[23].

Raul Ghenciu, un polițist din Mehedinți, a ajuns să fie cercetat disciplinar după ce a participat la protestele din Drobeta Turnu Severin, fiind acuzat de superiorii săi că ar fi încălcat statutul polițistului. Polițistul a relatat pentru presă că a fost fotografiat la protest de un ofițer din cadrul structurii din care făcea și el parte, și s‑a apărat spunând că a participat în timpul liber, la o manifestație pașnică, ce nu avea caracter politic[24].

Deputatul PSD Adrian Țuțuianu, șeful comisiei de control asupra activității SRI, a declarat în februarie 2016 că va cere SRI să investigheze implicarea unor multinaționale în sprijinirea protestelor, pe motiv că acestea ar fi atentat la securitatea națională[25]. Politicianul a acuzat că ar fi fost corporații care și‑ar fi trimis angajații să protesteze împotriva voinței acestora, bazându‑se pe un articol eronat din Capital, retras ulterior de pe site, pentru care publicația le‑a cerut scuze cititorilor[26].

 

Hărțuirea avertizorilor de integritate

 

În 2016, a crescut numărul avertizorilor publici de integritate din instituțiile publice care au sesizat public diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități. Din păcate, s‑au înmulțit și cazurile de hărțuire a acestor avertizori, răspunsul instituțiilor fiind mai degrabă îndreptat în direcția sancționării și intimidării lor decât către rezolvarea situațiilor semnalate.

 

Polițistul‑scriitor Marian Godină, devenit și avertizor de integritate

 

Polițistul de circulație rutieră Marian Godină, din Brașov, devenit popular pe Facebook datorită relatărilor sale amuzante de pe teren, a semnalat, în februarie 2016, că superiorii săi au încercat să‑l intimideze după ce i‑a suspendat permisul unui șofer care nu acordase prioritate unui pieton[27]. Șoferul respectiv, a relatat Godină, era însoțit de directoarea de la Crucea Roșie Brașov, Luana Minea, membru PSD, care ar fi încercat să îl determine pe omul legii să nu aplice sancțiunea: „Stați că nu e chiar așa, stați să negociem, că eu sunt directoarea de la Crucea Rosie Brasov și colaborez cu șefii tăi”.

Marian Godină nu a cedat și i‑a reținut șoferului permisul, iar, la ieșirea din schimb, a povestit că a fost acuzat de superiorii săi că ar fi avut un comportament neadecvat și că „doamna face parte și din ATOP (Autoritatea Teritorială de Ordine Publică) [și…] se va duce și la domnul chestor, pentru că are intrare acolo”. O săptămână mai târziu, agentul de circulație a fost chemat din nou să dea explicații, la Biroul de Control Intern, pentru comportamentul său în cazul respectiv. Marian Godină a publicat pe Facebook întreaga poveste și înregistrarea audio a discuției din care reieșea că acuzațiile la adresa lui erau false, ceea ce a determinat mii de oameni să se solidarizeze cu el și să ceară o anchetă a presupuselor presiuni exercitate de superiori asupra lui. În urma presiunii publice, Luana Minea și‑a dat demisia de la Crucea Roșie, iar șeful IPJ Brașov, chestorul Ioan Aron, care îi solicitase polițistului să șteargă tot ce publicase pe Facebook[28], și‑a depus dosarul de pensionare.

 

Hărțuiri la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu

 

Mariana Rădulescu, contabilul șef al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, a fost supusă unui șir de hărțuiri de către conducerea muzeului, după ce a semnalat directorului instituției nereguli în gestionarea activității și a fondurilor muzeului. Mariana Rădulescu îl acuza pe managerul muzeului, prof. universitar dr. Sabin Adrian Luca, că a creat un „mediu de lucru nesănătos, degradant, distructiv” prin „acțiuni frecvente și repetate de jignire, discreditare profesională și umană, injustiție, tratament discriminatoriu, izolare, încercare de intimidare, persecutare în formă radicală”.

Astfel, la scurt timp după ce i‑a semnalat managerului unele nereguli, M. Rădulescu a fost sancționată pentru întocmirea greșită a unei facturi. Ea a contestat această sancțiune în instanță (contestația a fost respinsă), însă s‑a ales cu o nouă sancțiune pentru că a absentat nemotivat atunci când s‑a prezentat la înstanță. Între timp, a mai făcut sesizări și plângeri penale la organele abilitate pentru diverse fapte ale conducerii administrative a muzeului.

Precizăm că primele sesizări nu au fost publice, ele au fost adresate direct conducerii. M. Rădulescu a ales să protesteze public, inclusiv în stradă, după ce Sabin Adrian Luca a declanșat acțiunile de hărțuire împotriva sa.

Managerul Sabin Adrian Luca a mai acționat‑o în judecată pe Mariana Rădulescu într‑un proces civil pentru daune de imagine.

 

Teatrul Primăriei din Brașov, supus presiunilor

 

Un conflict vechi de aproape doi ani la Teatrul „Sică Alexandrescu”, aflat în subordinea Primăriei Brașov, a degenerat la finalul lui 2016[29]. Salariați ai teatrului au protestat încă din 2015 împotriva închirierii sălii de spectacole de către Primăria Brașov pentru diverse evenimente ce nu au legătură cu misiunea instituției. În 2016, salariații au contestat modul în care Primăria a organizat concursul de ocupare a funcției de director al teatrului. După demisia în luna octombrie a directorului care a câștigat concursul contestat, primăria a numit‑o director interimar pe actrița Viorica Geantă Chelbea.

Primăria Brașov și conducerea teatrului nu au dat curs semnalelor repetate venite din partea salariaților. În schimb, în noiembrie 2016, au concediat trei salariați fără respectarea procedurilor legale. Actorul Bogdan Nechifor, salariat al Teatrului „Sică Alexandrescu” a purtat o banderolă pe braț în timpul unui spectacol în  semn de solidaritate cu cei trei foști colegi. Pe 8 decembrie, actorul a povestit live pe Facebook că i s‑a mai cerut să semneze o anexă la contract potrivit căreia teatrul din Sf. Gheorghe cu care colabora se angaja să nu ia parte la forme de protest și de solidarizare cu cei trei colegi de la Teatrul „Sică Alexandrescu” proaspăt concediați. De asemenea, Nechifor, a povestit că a fost de față, alături de alți colegi, când directoarea teatrului a vorbit la telefon cu primarul Brașovului, George Scripcaru, care a sunat‑o să o amenințe și să‑i ceară să‑i convingă pe angajați să nu poarte banderole de solidarizare cu colegii dați afară. Bogdan Nechifor a purtat banderolă și a povestit la finalul spectacolului, în fața publicului, ce s‑a întâmplat.

În luna decembrie, Bogdan Nechifor și Ada Gales, o altă actriță care a protestat în ultimul an împotriva neregulilor de la teatrul „Sică Alexandrescu”, au primit convocări de la Comisia Disciplinară a  teatrului, pe motiv că ar fi afectat imaginea instituției. Ada Gales a invocat în apărarea sa Legea Avertizorilor de Integritate[30]. În 2017, și Adei Galeș i‑a fost desfăcut contractul de muncă.

 

Avertizori din sistemul de sănătate, intimidați

 

Anchetele jurnalistice apărute în 2016 privind neregulile, ilegalitățile și corupția din sistemul medical au încurajat medicii să semnaleze probleme grave din interiorul sistemului de sănătate. Două astfel de cazuri au fost intens mediatizate: Camelia Roiu, medic la Spitalul de Arși din București, și Elena Voicu, de la Spitalul Sfântul Pantelimon din București.

Camelia Roiu a vorbit despre condițiile deplorabile de igienă de la Spitalul de Arși, care pun în pericol viețile pacienților, și a difuzat o înregistrare video în acest sens[31]. La rândul său, Elena Voicu a relatat despre modul de administrare a medicamentelor aflate în gestiunea spitalului, dar și despre alte probleme grave de la Spitalul Sf. Pantelimon. Elena Voicu a acuzat‑o pe șefa secției de terapie intensivă că ține închise medicamentele într‑un dulap, iar când pleacă acasă, ia cheia cu ea.

După ce a făcut aceste dezvăluiri, Camelia Roiu a devenit subiectul unei cercetări disciplinare declanșate de conducerea spitalului pentru motive ridicole (ar fi refuzat să participe la „instruirile lunare” și că nu ar fi semnat „fișa de instruire individuală de protecția muncii” din luna iunie a anului trecut)[32]. Roiu a publicat pe Facebook un mesaj adresat ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, în care i‑a reproșat acestuia că nu i‑a protejat pe avertizori și că i‑a păstrat în funcții pe cei care „au distrus spitalul”[33].

Elena Voicu s‑a aflat într‑o situație asemănătoare. Ea a acuzat‑o pe fosta șefă a secției de terapie intensivă, suspendată în urma dezvăluirilor, că strânge semnături împotriva sa de la diverşi colegi și îi îndeamnă pe aceștia să fie împotriva ei[34].

De asemenea, cele două cadre medicale au reclamat existența unor hărțuiri la locul de muncă (amenințări, glume proaste, jigniri, împiedicarea desfășurării activității etc). Elena Voicu a fost audiată în luna octombrie de o comisie de disciplină, care a anunțat că va întocmi un raport ce va fi ulterior înaintat comitetului director al spitalului. În cele din urmă, ancheta s‑a oprit, neexistând repercusiuni asupra Elenei Voicu.

Într‑un caz similar, conducerea interimară a Spitalului Clinic Colentina din București i‑a amenințat cu cercetarea disciplinară pe trei medici care au criticat unele măsuri luate de conducere la începutul anului 2017. Cei trei medici, Ionuț Gobej, Lelia Iliescu și Dorin Bica, membri în echipa de neurochirurgie a spitalului, au reclamat public că măsurile luate de noua conducere, printre care concedierea de personal, au dus la imposibilitatea realizării de intervenții neurochirurgicale după orele 15.00. Numită pe 9 ianuarie, noul manager, Silvi Ifrim, i‑a acuzat pe cei trei că distrug imaginea spitalului și a spus că aceștia „trebuie  să treacă prin toate căile birocratice ca să ceară lucruri, nu să se ducă la presă”. Ifrim a mai afirmat că cei trei medici riscă să fie convocați la comisia de disciplină a spitalului și că riscă sancțiuni de la avertisment la desfacerea contractului de muncă în cazul în care vor mai avea ieșiri în fața presei[35].

ActiveWatch a atras atenția asupra înmulțirii cazurilor de hărțuire a avertizorilor publici pe fondul intensificării dezvăluirilor de interes public din diferite domenii. Pe 10 august 2016, organizația a sesizat Ministerul Culturii, Ministerul Sănătății și a înștiințat Ministerul pentru Consultare Publică si Dialog Civic și Corpul de Control al primului ministru în legătură cu acțiunile de intimidare îndreptate împotriva avertizorilor de integritate de către conducerile unor spitale din București și, respectiv, de managementul muzeului Bruckenthal din Sibiu. ActiveWatch a considerat că autoritățile centrale trebuie să transmită public un semnal către instituțiile din subordine să se abțină de la acțiuni de intimidare a salariaților care semnalează diverse nereguli, abuzuri sau ilegalități în funcționarea acestora[36].

 

Uniunea Scriitorilor… reduși la tăcere

 

În februarie 2016, conducerea Uniunii Scriitorilor din România (USR) a făcut dovada unor mentalități totalitare și și‑a încălcat menirea statutară de a promova libertatea de opinie și de expresie, încercând să reprime vocile critice din interior la adresa instituției[37].

Raportul nr. 1 din 23 februarie 2016 al Comisiei de Monitorizare, Suspendare și Excludere din USR a propus excluderea din componența USR a scriitorilor Dan Mircea Cipariu și Grigore Șoitu, membri ai Grupului pentru Reforma Uniunii Scriitorilor din România (grusr.org), pe motiv că demersurile lor publice articole publicate, acțiuni intentate în instanță „au cauzat prejudicii materiale, morale şi de imagine grave USR şi membrilor acesteia”. Cei doi scriitori au prezentat în mai multe rânduri faptele pe care au afirmat că se întemeiază criticile și acțiunile lor publice la adresa USR și au acuzat public lipsa unui dialog în urma căruia să se realizeze o reformă a instituției USR.

Raportul Comisiei de Monitorizare, Suspendare și Excludere menționează un articol critic al lui Grigore Șoitu la adresa activității de critic literar a lui Nicolae Manolescu ca un exemplu de atac la adresa USR, echivalând protejarea imaginii instituției cu protejarea intereselor și a imaginii conducerii actuale. De asemenea, Comisia de Monitorizare, Suspendare și Excludere a propus și sancționarea cu suspendarea calităţii de Preşedinte al Filialei Bucureşti – Traduceri Literare a scriitorului Peter Sragher, pentru că „a înţeles să participe la întrunirea Consiliului USR (CUSR) şi să facă publice către persoane care nu sunt membre USR şi care desfăşoară vădite activităţi împotriva U.S.R., detalii ale şedinţei CUSR, decontextualizate, fără vreo referire la comunicatul U.S.R. şi fără avertizarea colegilor din Consiliul U.S.R.”.

Aceeași Comisie de Monitorizare, Suspendare și Excludere a USR a propus și sancționarea cu avertisment a scriitorilor Daniel Vorona, Paul Cernat și Florin Iaru, care au criticat organizarea și funcționarea instituției și au fost acuzați că au adus atingere prestigiului și imaginii USR.

 

Conducerea SRR hărțuiește salariații

 

Mai mulți jurnaliști ai radioului public care au criticat practicile editoriale sau administrative ale instituției au fost supuși unor presiuni prin intermediul unor anchete disciplinare sau cercetări în cadrul organismelor interne de autoreglementare. SRR le‑a refuzat acestora calitatea de avertizori publici, susținând că instituția nu se află în sfera de aplicare a legii. În 2016, SRR a fost sancționată de instanțe cu o sumă record suma de 100.000 de euro reprezentând daune morale pentru repetatele abuzuri la care a fost supus un salariat SRR care a sesizat începând cu 2006 diverse nereguli constatate.

Cazurile sunt detaliate în cadrul capitolului Televiziunea și radioul publice.

 

Infiltrarea agenților în redacții, reconfirmată

 

În ianuarie 2017, patru organizații de drepturile omului au transmis public un punct de vedere comun, în care au criticat declarațiile noului președinte al Comisiei de Control a SRI, Adrian Țuțuianu, potrivit cărora practica infiltrării redacțiilor de către serviciile de informații este legală, utilă și acceptabilă[38]. Adrian Țuțuianu a confirmat existența ofițerilor acoperiți în presă, susținând că legea permite infiltrarea acestora. „Dacă în anumite zone există interdicţia judecători, procurori, magistraţi şi în politică ‑, în celelate zone ale societăţii civile nu există interdicţia. Ca atare, dacă este identificat un om valoros care poate contribui cu informaţii la securitatea naţională a României, poate fi şi din presă. Nu sunt comod neapărat, în plan personal, cu ideea, dar putem face şi altfel analiza un jurnalist este un om cu foarte multe contacte, cu foarte multe informaţii care pot fi foarte valoroase, cu acces în foarte multe medii. Ca urmare, lucrul acesta se poate întâmpla, indiferent că dacă ne place nouă sau nu”, a declarat Țuțuianu, pentru Antena3. Țuțuianu a mai spus că „Ofițeri acoperiți se recrutează din orice alte medii din societatea civilă, cu excepții unde este interzis. Teoretic, chiar și practic, sunt oameni care au recunoscut acest lucru. Un om de presă, din perspectiva unui serviciu de informații, poate fi foarte util. Este un om care are multe conexiuni, are acces în multe locuri. (…) La acest moment, nu există interdicție pentru serviciile secrete, oricare sunt ele, să încerce să aibă oameni din presă”[39].

ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și Asociația Miliția Spirituală au criticat declarațiile ministrului și l‑au acuzat că a continuat tradiția predecesorilor săi, transformându‑se în avocatul intereselor SRI[40]. Organizațiile au cerut Parlamentului să includă o interdicție expresă a infiltrării agenților în redacții.

În replică la reacția celor patru organizații ale societății civile, într‑o conferință de presă din februarie 2017, Adrian Țuțuianu a anunțat organizarea unei dezbateri publice pe acest subiect[41].

 

Senatoarea Anghel l‑ar lua la bani mărunți pe Dragoș Pătraru

 

După ce a fost criticată în emisiunea Starea Nației, realizată de Dragoș Pătraru la Televiziunea Română, senatoarea Cristiana Anghel a depus la Senat o cerere pentru declarația de avere a jurnalistului[42], în februarie 2016.

Jurnalistul Dragoș Pătraru o acuzase pe senatoare de conflict de interese, întrucât, înainte de a fi parlamentar, fusese plătită de Antena3 pe drepturi de autor, iar, odată ajunsă în Parlament, a luat apărarea Antenei3 în scandalul evacuării postului (descris pe larg în cap. Piața de media) și l‑a numit pe premierul Dacian Cioloș „criminal care se întoarce la locul faptei pentru a fi sigur că mortul nu mai mișcă”, atunci când premierul a agreat evacuarea televiziunii dintr‑un spațiu ocupat abuziv.

Dragoș Pătraru a reamintit public că obligativitatea publicării declarațiilor de avere nu li se aplică jurnaliștilor și a criticat‑o pe Anghel că vrut să îl intimideze. „Ce e de remarcat e că doamna luptă în Parlament pentru libertatea de exprimare numindu‑l criminal pe primul ministru, iar atunci când este contrazisă de nişte jurnalişti cu nişte dovezi concrete, dânsa încearcă, prin nişte căi tâmpite, să‑i intimideze pe acei jurnalişti”, a spus Dragoș Pătraru pentru PaginaDeMedia.ro.

 

Federația Română de Fotbal dă amenzi pentru opinii

 

Federația Română de Fotbal a sancționat opinia unui oficial din fotbal care a criticat un turneu de meciuri amicale al echipei naționale. Florin Prunea, fost portar al echipei naționale, în prezent președinte al clubului CSMS Iași, a declarat că turneul pe care naționala l‑a efectuat în Turcia în ianuarie 2016 „este o greșeală de management, este pur amatorism”. Prunea a fost sancționat cu avertisment și o amendă în valoare de 5.000 de lei de către Comisia de Disciplină a FRF[43].

 

Concluzii:

  • Procurorii au pus sub urmărire penală trei jurnaliști britanici pentru difuzarea unui reportaj înscenat, privind un presupus trafic de arme din România.
  • Avertizorii de integritate au fost hărțuiți de instituții sau companii publice.
  • România are o problemă cu modul în care autoritățile se raportează la cetățenii care protestează, în stradă sau prin intermediul petițiilor.
  • Mai multe persoane au fost amendate de Poliție după ce au criticat reprezentanți ai autorităților sau ai forțelor de ordine pe Facebook.
  • Sancțiunile Jandarmeriei împotriva protestatarilor pașnici continuă să fie anulate de instanțe.

Recomandări pentru ziariști:

  • Delimitaţi‑vă ferm de tentativele de presiune (și ingerință) editorială şi semnalaţi public aceste situaţii.
  • Nu tolerați abuzurile patronatelor, întrucât acestea decredibilizează presa în ansamblu.
  • Informaţi organizaţiile de media dacă sunteţi victime ale presiunilor sau ale cenzurii.
  • Evitați produsele editoriale sponsorizate de politicieni, autorități sau companii și care sunt concepute ca materiale de propagandă.
  • Refuzați colaborarea cu serviciile secrete.
  • Respectați misiunea presei și nu vă transformați în agenți de influență, propagandiști sau avocați ai propriului patron.
  • Invocați clauza de conștiință când nu considerați etice practicile redacției.

Recomandări pentru proprietarii de media/editori:

  • Existența unor instrumente de autoreglementare (coduri de scriitură, coduri etice, documente care să reglementeze relația jurnalist‑editor‑patronat) vă pot apăra de acuzațiile de cenzură.
  • Folosirea presei ca instrument de obținere a influenței politice și/sau economice poate funcționa pe termen scurt, dar, în perspectivă, această abordare duce la falimentul moral și financiar al instituțiilor de presă și al celor care le instrumentalizează. Respectul pentru public este cea mai sigură investiție.
  • Transparența vă poate ajuta să vă apărați de acuzațiile de cenzură sau de practici editoriale lipsite de etică.

Recomandări pentru politicieni, autorităţi şi mediul de afaceri:

  • Nu mai folosiți instituțiile statului pentru a intimida vocile critice.
  • Sprijiniți presa care diseminează conținut editorial relevant. Aceasta sprijină la rândul ei un cadru propice pentru inovație, un mediu de afaceri sănătos și o clasă politică competentă.
  • Respectaţi independenţa editorială a presei. Presa liberă şi responsabilă este mediul cel mai potrivit pentru a vă transmite mesajele.
  • Libertatea de exprimare şi libertatea presei sunt vitale pentru o societate democratică. Susţineţi şi protejaţi libertatea de expresie şi diversitatea exprimării în toate formele sale.

Recomandări pentru forțele de ordine:

  • Jandarmeria trebuie să acționeze cu maximă prudență în timpul protestelor de stradă, cu respect pentru dreptul cetățenilor de a se întruni și exprima în mod pașnic în spațiile publice.
  • Jandarmeria trebuie să țină cont de deciziile instanțelor care anulează sancțiunile Jandarmeriei și să‑și instruiască personalul să aplice legea în concordanță cu jurisprudența instanțelor naționale și a CEDO.

Textul de mai sus este extras din Raportul FreeEx “Libertatea Presei în România 2016-2017”, publicat de ActiveWatch pe 3 mai 2017, de Ziua Mondială a Libertății Presei. Citește raportul integral aici.

_____________________________________________

[1]  „The Eastern European Gun Runners”, Sky News, 07.08.2016

[2]  „Cei trei bărbaţi cercetaţi în dosarul deschis după reportajul Sky News, arestaţi preventiv”, Mediafax, 12.08.2016

[3]  „Jurnaliştii de la Sky News care au realizat reportajul despre traficul de arme din România, urmăriţi penal de DIICOT”, de Cătălin Lupășteanu, News.ro, 17.08.2016

[4]  Ibidem

[5]  „Dosarul penal al DIICOT împotriva Sky News un abuz periculos”, comunicat al ActiveWatch, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, Centrul pentru Jurnalism Independent, 18.08.2016

[6]  „RASPINDIREA DE STIRI FALSE – UN INSTRUMENT DE CENZURA DE INSPIRATIE TOTALITARA”, comunicat al ActiveWatch, APADOR – CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Conventia Organizatiilor de Media, 10.03.2008

[7]  „Membri ai CNA, despre măsura de urmărire penală în cazul Sky News: Un exces de zel, un abuz, un precedent foarte grav”, de Carmen Maria Andronache, Paginademedia.ro, 24.08.2016

[8]  „Afacerea ARMAGEDON II”, Gazeta de Sud, 21.12.2002

[9]  „FĂRĂ PRECEDENT. Nume de jurnaliști, invocate de Ministrul de Interne că ar fi promovat protestele: Tolo, Mândruță, Emilia Șercan, printre ei”, de Iulia Bunea, PaginaDeMedia.ro, 2 februarie 2017.

[10]  „Carmen Dan (MAI) ignoră criticile și îi acuză pe jurnaliști de instigare la proteste”, de Vlad Toma, Revista22.ro, 2 februarie 2017.

[11]  „Ministrul de Interne face lista neagră a jurnaliștilor care au popularizat protestele și explică: <<Un ofițer SRI a trimis SMS‑uri. Nu au fost informații inedite>>”, de Andrei Luca Popescu, Gândul.info, 2 februarie 2017.

[12]  „Vânătoare de vrăjitoare la Ministerul Afacerilor Interne”, comunicat al ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent, 2 februarie 2017.

[13]  „Cazul Vlad Negrilă. Jandarmii avertizați: La organizarea unui miting trebuie să participe cel puțin 2‑3 persoane”, EpochTimes‑România.com, 23 mai 2016.

[14]  „Două persoane, amendate după ce au strigat <<Demisia!>> la apariția lui Iohannis în timpul slujbei de la Patriarhie”, News.ro, 1 mai 2016.

[15]  „Două persoane care au strigat <<Demisia!>> la apariția președintelui Iohannis la slujba de înviere au fost amendate”, de R.M., HotNews.ro, 1 mai 2016.

[16]  „Tânăr din Odobești amendat cu 600 de lei pentru critici aduse autorităților locale pe Facebook”, Flux24.ro, 28 octombrie 2016.

[17]  „Tineri amendați pentru o postare pe Facebook”, Digi24.ro, 10 februarie 2017.

[18]  „Ploieșteanul călcat de Poliție pentru că a făcut bannere gratuit nu se lasă: a venit la București cu un banner uriaș”, de Cătălin Stavri, HotNews.ro, 5 februarie 2017.

[19]  „UPDATE. Ploieșteanul care a oferit bannere gratuite protestatarilor, călcat de polițiști la nici o zi de la anunț, Mihaela Iordache, ZiarulIncomod.ro, 4 februarie 2017.

[20]  „Ploiești: Un patron care a anunțat că face gratis bannere pentru protestatari, controlat de Poliția Economică după o sesizare. IPJ Prahova spune că nu s‑au găsit nereguli”, de Daciana Ilie, News.ro, 4 februarie 2017.

[21]  „Protecția Copilului, sesizată privind prezența copiilor la proteste”, Digi24.ro, 14 februarie 2017.

[22]  „Protecția Copilului îl verifică doar pe Nicușor Dan dacă a fost cu copilul la protest. Ar fi singura sesizare nominală, și ar fi fost făcută de presă”, Economica.net, 14 februarie 2017.

[23]  „Poliția locală Sector 1 invită la secție proprietarul apartamentului de unde au fost proiectate mesaje laser în Piața Victoriei/ UPDATE Ce spune Primăria”, Victor Cozmei, HotNews.ro, 8 februarie 2017.

[24]  „Polițist cercetat disciplinar pentru că a participat la un miting contra OUG 13”, Digi24.ro, 24 februarie 2017.

[25]  „PSD vrea ca SRI să investigheze multinaționalele pentru atentat la securitatea națională. Baronul PSD care a sugerat că Rusia ar fi în spatele protestelor”, HotNews.ro, 5 februarie 2017.

[26]  „Mesaj pentru cititorii Capital.ro”, Ciprian Mailat, Capital.ro, 4 februarie 2017.

[27] „Polițistul cu talent de povestitor Marian Godină afirmă că are probleme cu șefii după ce a luat permisul unui brașovean cu relații: Oare se va întreba cineva de ce în 2016 un polițist e certat că își face treaba?”, R.M., HotNews.ro, 15 februarie 2016.

[28] „Zi grea pentru Marian Godină. Cel mai popular polițist din România și‑a înfruntat șefii și a provocat scandal în instituție”, ȘtirileProTV.ro, 15 februarie 2016.

[29]  „Actorii de la Teatrul din Brașov se mobilizează împotriva directorului care a câștigat postul după ce a amenințat comisia de concurs că ar trebui împușcată pe stadion”, Alex Costache, RomaniaCurata.ro, 18.10.2016

[30]  Comunicat de presă Teatrul ‘Sică Alexandrescu’, Grupul Protestarilor din Teatrul ‘Sică Alexandrescu’, Brașov Agerpres, 11.12.2016

[31]  „VIDEO » Apelul unui medic de la Spitalul de Arși: Difuzați această filmare pentru că Spitalul de Arși a ajuns să omoare oameni și ceva trebuie schimbat!”, Mirela Neag, Răzvan Luțac, Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan, tolo.ro, 14.07.2016

[32]  „Medicul care l‑a filmat pe pacientul cu viermi în răni, către ministrul Sănătăţii, după ce a fost convocată de comisia de disciplină: E păcat că nu ne‑aţi protejat pe toţi cei care am spus adevărul”, Aurelia Alexa, News.ro, 26.07.2016

[33]  Ibidem

[34]  „Medicul Voicu de la Pantelimon, care a dezvăluit situaţia medicamentelor ţinute sub cheie: Fosta şefă ATI strânge semnături împotriva mea, sunt hărţuită”, Ioana Nicolescu, Mediafax, 04.08.2016

[35]  „Dreptul la practicarea performanta a meseriei si dreptul la exprimare au murit! La spitalul Clinic Colentina, in corpul E!”, Mihaela Arion, Bucurestifm.ro, 14.02.2017

[36]  „Alertă. Tot mai mulți avertizori de integritate din România sunt hărțuiți!”, Comunicat al ActiveWatch, 10.08.2016

[37] Relatare de pe ActiveWatch.ro: „PCR‑USR? Uniunea Scriitorilor din România intimidează vocile critice din interior”, 2 martie 2016.

[38]  „Mass‑media trebuie să ofere informații, nu ordine de zi pe unitate”, comunicat al ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, Asociația Miliția Spirituală, ActiveWatch.ro, 27 ianuarie 2017.

[39]  „Șeful comisiei de control SRI, despre acoperiți în politică, justiție și presă”, G.S., Antena3.ro, 27 ianuarie 2017.

[40]  „Mass‑media trebuie să ofere informații, nu ordine de zi pe unitate”, comunicat al ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, Asociația Miliția Spirituală, ActiveWatch.ro, 27 ianuarie 2017.

[41]  „Comisia parlamentară SRI inițiază o dezbatere pe tema acoperiților din presă”, Cătălina Matei, Agerpres.ro, 3 februarie 2017.

[42] „Video. Senatoarea Cristiana Anghel s‑a supărat pe Pătraru: a cerut declarația de avere a jurnalistului”, Iulia Bunea, PaginaDeMedia.ro, 22 februarie 2016.

[43]  „Florin Prunea, amendat pentru că a criticat conducerea FRF: S‑a întors Ceaușescu!”, Digisport.ro, 07.03.2016

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *