În 2016 și 2017:

  • Inactivitatea a definit funcționarea CNA în 2016.
  • CNA s‑a discreditat puternic în ochii publicului din cauza pasivității, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri.
  • CNA a sancționat tot mai timid radiodifuzorii, în special canalele de știri; aceste sancțiuni nu au forța de a descuraja comportamente editoriale abuzive.
  • CNA a devenit țintă a protestelor de stradă din ianuarie‑februarie 2017.
  • Conflictele interne dintre membrii Consiliului au provocat adeseori blocaje instituționale care au afectat grav misiunea instituției și aplicarea legii.

 

Textul de mai jos este extras din Raportul FreeEx “Libertatea Presei în România 2016-2017”, publicat de ActiveWatch pe 3 mai 2017, de Ziua Mondială a Libertății Presei. Citește raportul integral aici.

 

Inactivitatea definește cel mai bine funcționarea Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) în 2016. Conflictele interne dintre membrii Consiliului au provocat adeseori blocaje instituționale care au afectat grav misiunea instituției și aplicarea legii. Adeseori, Consiliul nu a putut lua decizii în spețe sensibile din cauza lipsei de cvorum, unii membri lipsind din sală exact în momentul votului. Astfel, grave abateri editoriale care au afectat drepturile unor persoane s‑au prescris cu complicitatea instituției, care eșuează în aplicarea legii și în garantarea interesului public în mediul audiovizual.

 

Această situație a fost evidențiată în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, când CNA a fost inexistent. Abateri editoriale grave constând în dezinformări și manipulări flagrante în favoarea unor actori politici au fost difuzate de principalele canale de știri la adăpostul neintervenției CNA, care nu s‑a întrunit decât în 4 din cele 9 ședințe programate pe durata campaniei electorale. Aceste încălcări ale legii au fost sancționate abia la începutul lui 2017, sub presiunea unei opinii publice revoltate de pasivitatea CNA în fața manipulărilor difuzate de aceste televiziuni. Sediul CNA a devenit o țintă a protestelor de stradă din ianuarie‑februarie 2017, manifestanții fiind nemulțumiți de pasivitatea instituției în fața dezinformărilor flagrante ale televiziunilor. Drept urmare, nivelul sancțiunilor a crescut. România TV a primit o amendă de 100.000 de lei pentru mai multe abateri înregistrate în campania electorală. În intervalul 10 ianuarie 16 februarie 2017, CNA a aplicat sancțiuni cumulate posturilor de știri Antena3 și România TV mai mari decât de‑a lungul întrgului an 2016.

 

Unul din membri, Dorina Rusu, a acuzat explicit pasivitatea instituției, în contextul avalanșei de critici și nemulțumiri exprimate de jurnaliști și cetățeni cu privire la funcționarea defectuoasă a instituției: „Consiliul Național al Audiovizualului este o instituție aflată în blocaj, ineficiență și nefunctională, care, prin lipsa ei de activitate și de reacție, lasă loc liber derapajelor de orice fel în spațiul audiovizual din România, dar și interpretărilor privind politizarea instituției… Dar este vorba despre faptul că instituția nu face nimic, atunci când legea i‑o cere.”[1]

 

Publicația online PaginaDeMedia.ro a solicitat o situație a numărului sesizărilor înregistrate de CNA ce vizează posturi centrale, din perioada 2014 2016, și care nu au mai putut fi analizate de instituție. Conform răspunsului CNA, 1.640 de reclamații nu au mai ajuns să fie discutate în ședință pe motiv că faptele s‑au prescris[2]. Dintre aceste sesizări, 400 vizează Antena3, 238 Antena 1, 169 România TV, 153 Pro TV, 95 B1 TV.

 

Un membru al CNA, Radu Herjeu, a propus modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare pentru a răspunde problemei absențelor repetate ale unora dintre membri, situație ce a împiedicat în multe ocazii luarea unor decizii privind sancționarea unor fapte. Herjeu a propus reprogramarea tuturor ședințelor care nu se pot desfășura din lipsă de cvorum, publicarea pe site a prezențelor și absențelor la ședințe[3]. Pe 26 ianuarie 2017, membrii CNA au decis să se întrunească de trei ori pe săptămână, pentru a evita prescrierea unor sesizări[4].

 

Abaterile profesionale grave ale televiziunilor de știri au fost recunoscute în declarații și de membrii CNA. Monica Gubernat a propus la începutul lui 2017 organizarea unei întâlniri între membrii CNA și reprezentanții posturilor de știri, vorbind despre „Lipsa totală a imparțialității, a echilibrului pe posturile considerate cândva cele mai echilibrate și corecte”[5]. Membrii Consiliului s‑au acuzat reciproc că favorizează anumite televiziuni, în funcție de orientarea editorială a acestora, ceea ce împiedică aplicarea unor sancțiuni mai aspre[6].

 

Sancțiunile aplicate sunt relativ reduse, astfel încât ele mai degrabă încurajează nerespectarea legii în loc să prevină încălcarea ei. De exemplu, instituția a amendat cu 30.000 de lei postul România TV pentru difuzarea, cu două zile înaintea alegerilor parlamentare, a unei înregistrări video semnată de un presupus hacker Anonymous în care se afirma că George Soros ar fi fost implicat în incendiul de la clubul Colectiv.

 

La proasta funcționare a contribuit și lipsa de autoritate cu care se confruntă instituția, în urma diverselor incidente în care a fost implicată președinta CNA în ultimii ani. Aceasta a renunțat în 2015 la dreptul de a conduce ședințele Consiliului, aceastea fiind în prezent conduse, prin rotație, de ceilalți membri ai CNA. La începutul anului 2017, unii membri au cerut demisia Președintei Laura Georgescu, din cauza problemelor penale cu care se confruntă[7]. În ședința ce a avut loc pe 1 februarie, Dorina Rusu a cerut demisia președintei CNA, în timp ce Valentin Jucan a propus demisia în masă a membrilor CNA, împreună cu supleanții lor[8].

 

Un element pozitiv în 2016 este introducerea sistemului de transmisiune live a ședințelor CNA. Inițiativa demerată încă din 2014 de membrul CNA Valentin Jucan a generat încă de la anunțarea ei conflicte interne, unii membri ai Consiliului opunându‑se sau fiind nemulțumiți de modul de implementare (detalii în raportul FreeEx 2014‑2015). Conform modificărilor operate la începutul anului 2015 în Regulamentul de Organizare și Funcționare, ședințele CNA trebuiau să fie transmise pe pagina de Internet a instituției începând cu data de 1 aprilie 2015. A mai durat încă un an și patru luni până când acest sistem a fost operațional. În data de 4 august 2016, V. Jucan a anunțat printr‑un comunicat de presă începerea transmisiilor live pe site‑ul CNA. Momentul a generat o nouă dispută internă. Monica Gubernat, președinta de ședință, s‑a opus transmisiunii live și a cerut departamentului IT să nu permită difuzarea în direct a discuțiilor din forum, afirmând că nu a fost informată cu privire la punerea în funcțiune a sistemului de transmisie, deși este de principiu de acord cu această măsură de transparență.  În cele din urmă, sistemul a devenit funcțional, iar ședințele CNA pot fi urmărite live pe site‑ul instituției.

 

Concluzii:

  • Inactivitatea a definit funcționarea CNA în 2016.
  • CNA s‑a discreditat puternic în ochii publicului din cauza pasivității, a timidității cu care sancționează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri.
  • CNA a sancționat tot mai timid radiodifuzorii, în special canalele de știri; aceste sancțiuni nu au forța de a descuraja comportamente editoriale abuzive.
  • CNA a devenit țintă a protestelor de stradă din ianuarie‑februarie 2017.
  • Conflictele interne dintre membrii Consiliului au provocat adeseori blocaje instituționale care au afectat grav misiunea instituției și aplicarea legii.

 

Recomandări:

  • Membrii CNA trebuie să aplice legea ținând cont de interesul public, nu de interesele partidelor care i‑au numit sau ale televiziunilor apropiate acestor partide.
  • Membrii și personalul CNA trebuie să se familiarizeze permanent cu jurisprudența CEDO.
  • Instituția trebuie să judece cu celeritate cazurile grave.
  • Membrii CNA ar trebui să se consulte mai des cu radiodifuzorii și societatea civilă în legătură cu impactul reglementărilor în vigoare.

 

Textul de mai sus este extras din Raportul FreeEx “Libertatea Presei în România 2016-2017”, publicat de ActiveWatch pe 3 mai 2017, de Ziua Mondială a Libertății Presei. Citește raportul integral aici.

 

[1]  „Membri CNA, atitudini diferite dupa demonstratiile de duminica. Dorina Rusu: Forul audiovizual e o institutie aflata in blocaj, ineficienta si nefunctionala. Radu Herjeu ironii pe seama protestatarilor”, Costin Ionescu, HotNews.ro, 23.01.2017

[2]  „Scapă cine poate! Aproape 2.000 de plângeri la CNA s‑au prescris. Jumătate erau pentru Antena 1, Antena3 și România TV”, Iulia Bunea, Paginademedia.ro, 04.11.2016

[3]  „CNA stă pe bară astăzi. Ședința nu s‑a putut ține din cauza unui membru”, Daniel Puisor, paginademedia.ro, 09.02.2017

[4]  „CNA va avea trei sedinte pe saptamana. Membrii absenti la sedinte vor aparea pe site‑ul Consiliului”, Paginademedia.ro, 26.01.2017, Daniel Puisor

[5]  „CNA vrea să invite televiziunile de știri la o ședință informală. Membru CNA: „niciun radiodifuzor nu mai respectă legea. Am ceva rezerve la B1 TV”, Iulia Bunea, Paginademedia.ro, 07.02.2017

[6]  Ibidem

[7]  Detalii in rapoartele FreeEx 2014‑2015 si 2015‑2016

[8]  „CIRC la CNA. S‑a cerut demisia președintelui si demisia in masa a mebrilor CNA”, 01.02.2017, paginademedia.ro, Daniel Puisor

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *