euro.buZilele trecute, mai exact în data de 4 iunie, centrul Kaneff al Universității din Ruse, oraș de graniță al Bulgariei cu România, a găzduit pentru două ore un „dialog cu cetățenii” purtat de prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, împreună cu președintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, și ministrul justiției din România, Robert Cazanciuc. La eveniment au fost invitați cetățeni români și bulgari, iar din delegația română a făcut parte și ActiveWatch, alături de alte ONG-uri invitate de către Reprezentanța Comisiei Europene în România. În invitația inițială au fost anunțate teme de discuție precum viitorul Uniunii Europene, statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor, o mai bună reglementare, precum și subiecte naționale.

Ce s-a dorit a fi. Inițiativa de dialog cu cetățenii europeni a venit ca răspuns necesar la o serie de nevoi constatate la nivel comunitar, neajunsuri care, așa cum le rezuma și Frans Tiemmermans într-un comunicat de presă anterior evenimentului, constau în neînțelegerea de către oameni a ceea ce se întâmplă la Bruxelles și sentimentul că vocea lor nu este auzită în comunitate. În general, aceste întâlniri sunt menite să dea ocazia oricărei persoane de a-și manifesta opiniile, așteptările și să vină cu propuneri, astfel încât să apropie cetățeanul de activitatea structurilor europene și să fie evitat riscul unei nemulțumiri și neîncrederi generalizate. Din aceste considerente, organizarea în continuare de evenimente similare trebuie încurajată.

Ce a fost de fapt. În teorie sună minunat. Dar un astfel de demers capătă eficiență atât timp cât întrebările cetățenilor sunt întâmpinate de răspunsuri punctuale, capabile de a-i lămuri pe cei care le-au adresat sau măcar de a le aduce date noi și utile. Acest lucru nu este însă posibil când subiectele de discuție sunt atât de numeroase și largi, ceea ce a făcut din start ca evenimentul să fie sortit unei abordări superficiale, desfășurat pe repede-înainte. Două ore, cât a fost alocat pentru evenimentul care nici măcar nu a început la ora anunțată, dar care s-a încheiat fix la ora stabilită, nu reprezintă timp suficient pentru abordarea serioasă a măcar unuia dintre amplele subiecte propuse.

Din acest motiv întrebările au fost tratate fugitiv și, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, nu au lipsit răspunsurile standardizate, desprinse parcă din cărțile despre Uniunea Europeană. Fiecare întrebare își găsea răspunsul într-o valoare sau principiu ce stă la baza UE, într-o formulare generală și pretențioasă. Nu s-a adus nicun aspect de noutate, erau doar lucruri pe care cu toții le-am mai auzit sau măcar le-am citit în broșurile care promovează această formă de cooperare interstatală.

Nu zic, s-o fi strecurat și o întrebare de gâgă printre cele adresate, care în mod evident nu putea să primească decât un răspuns pe măsură, însă cele mai multe au fost întrebări pertinente, legitimate de un ridicat interes public, driblate însă cu grația tipică politicienilor. De exemplu, un cetățean bulgar, membru al Rețelei Naționale a Persoanelor cu Handicap, a ridicat problema discrepanței la nivelul politicilor sociale UE dintre statele membre, susținând că cel puțin Bulgaria este defavorizată, beneficiind foarte puțin spre deloc de fonduri pentru inovații și investiții în domeniul medical dedicat persoanelor cu handicap. În acest sens, a întrebat oficialul european prezent, ce se poate face, cui să i se adreseze în cadrul Uniunii pentru a primi măcar informații și coordonare în vederea reglementării situației. Răspunsul a fost unul extrem de vag și general, rezumat la faptul că UE ne așteaptă să semnalăm orice problemă și la principiul solidarității statelor membre care ar trebui să se sprijine reciproc, ajungând de aici la subiectul libertății de mișcare în comunitate, dându-i în aceast sens exemplu pe copiii săi care călătoresc mereu, cu care atunci când vorbește află că sunt fie într-un stat, fie vizitează un altul. Un răspuns, hai să nu-i zic arogant, dar cel puțin curajos a fi rostit în state a căror cetățeni nu reușesc, într-o viață poate, să depășească de prea multe ori granițele județului în care își au domiciliul și asta nu pentru că nu și-ar dori, ci primordial din motive financiare și probleme cotidiene copleșitoare. Dar a bifat chestiunea cu principiul solidarității, a spus și că UE este deschisă și se angajează să ne asigure sprijin, ne-a amintit că în comunitate se circulă fără granițe așa că restul… detalii.

Datorită reiterării continue în cadrul acestei întâlniri a valorilor europene și a principiilor care stau la baza Uniunii, cu sublinierea benefiiciilor de a fi stat membru, am avut impresia că evenimentul este dedicat promovării UE în fața unor state nemembre cărora li se prezentau avantajele unei eventuale aderări. Credeam că statutul de membru ne face să beneficiem măcar de prezumția că știm în ce ne-am băgat. Astfel, a folosi mare parte din timpul dedicat evenimentului pentru a ne aminti că UE este un proiect pentru pace, că se urmărește respectarea drepturilor și a libertăților omului și că e promovată solidaritatea între state, a fost o irosire a spațiului temporal și așa foarte scurt. Așadar, majoritatea răspunsurilor corelative unor întrebări vizând chestiuni concrete, au fost vagi, formulate foarte general, nefiind de natură să satisfacă așteptările și să vină cu soluții la problemele ridicate.

Totuși, la opt ani de la aderare, nu ne mai așteptăm la vizite ale oficialilor europeni care să ne vorbească despre cât de minunat este, la modul general, să fii parte dintr-o asemenea comunitate și cât de multe beneficii am putea avea, ci să fie atenți la nevoile pe care cei cu care se întâlnesc le semnalează și să se discute posibile demersuri, pași efectivi, strategii de atingere a respectivelor beneficii.

Eschive au fost însă și din partea ministrului de justiție român care nu știa cum să scape mai repede de întrebarea venită din partea unei tinere din România, despre comunitatea LGBT, semnalând că în statul nostru nu există protecție pentru familiile (cuplurile) constituite din persoane de același sex, fiind inexistente în fața legii. O întrebare incomodă tratată cu aceeași șovăială a fost și cea venită din partea unui alt cetățean român despre situația din Parlamentul României în cazul senatorului Dan Șova, care sublinia inegala aplicare a legii.

De netăgăduit este calitatea de bun orator a lui Frans Timmermans, pe care a demonstrat-o pe alocuri și la acest eveniment. În ciuda faptului că majoritatea răspunsurilor au fost vagi și generale, acesta le-a presărat cu comparații metaforice ilustrative ale unor situații care le faceau ușor de priceput. Spre exemplu, atunci când o persoană a adus în discuție reforma în justiție din Bulgaria comparativ cu România (aceasta fiind mult în fața statului vecin) și în special nemulțumirea sa legată de indulgența cu care Comisia Europeană evaluaează situația din Bulgaria în raportul MCV, astfel că Guvernul bulgar nu este motivat să ia măsuri mai drastice pentru a face progrese în acest plan, mâna dreaptă a președintelui Junker a vorbit despre dificultatea de a ajunge la consolidarea statului de drept și importanța existenței unui sistem de reguli care să se aplice în mod unitar și egal tuturor, în acest sens spunând: „Statul de drept este un concept foarte dificil. Este ca o orhidee. Ia mult timp până înflorește și pe urmă este și mai dificil să o menții”.

De asemenea, când a vorbit despre necesitatea menținerii raportului MCV în cele două state, Timmermans a făcut o altă analogie spunând că „atunci când tratezi o problemă medicală, nu întrerupi tratamentul pentru că s-a împlinit un anumit termen, ci atunci când te-ai vindecat”, în acest mod explicând și nevoia de a continua cooperarea și verificarea de către Comisia Europeană și incertitudinea perioadei pentru care va mai fi necesară.

Un binevenit semnal de alarmă a tras oficialul european cu privire la resursele energetice. A subliniat că își dorește relații constructive cu Rusia, însă în același timp vrea ca statele UE să îl poată privi pe Putin direct în ochi, de la același nivel, iar acesta să nu mai aibă posibilitatea să întărâte statele membre una împotriva celeilalte doar din cauza faptului că noi nu avem infrastructură pentru a ne fructifica propriile resurse.

Cetățenii prezenți, răspunzând în mod interactiv la întrebările ce le-au fost adresate, au confirmat neajunsurile constatate și de Timmermans înainte de eveniment, respectiv existența sentimentului că vocea lor nu este auzită la nivelul Uniunii Europene și nevoia de a exista mai multă solidaritate între state. Răspunsurile lor nu au fost tocmai comode pentru oficialii prezenți, dar nici surprinzătoare. Măcar posibilitatea de a transmite direct aceste nemulțumiri cu ocazia acestui eveniment a fost un plus pentru participanți.

Poate totuși ar fi mai eficient ca acest tip de întâlniri să abordeze subiecte mai restrânse, mai punctuale și eventual cu întrebări (măcar parte din ele) transmise anterior către oficialii ce urmează să fie prezenți și să răspundă, astfel încât ei să nu mai fie nevoiți să facă pe loc exerciții de spontaneitate, pentru că am văzut că ne alegem cu pledoarii aride și standardizate. În acest fel ar exista posibilitatea mai mare ca persoanele interesate să primească răspunsurile lămuritoare și documentate pe care le așteaptă.

Singurul aspect care a depășit așteptările a fost organizarea delegației române întreprinsă de Reprezentanța Comisiei Europene în România, care s-a ridicat la, așa cum ni le închipuim măcar, standarde europene.

 

 

_______________________

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul “Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – iunie 2015). Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org. Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.

Articolul are un comentariu

  1. Felicitari pentru articol Mihaela. Oare ce ar fi spus domnul Cazanciuc daca acea conferinta era pe data de 5, data la care a fost anuntata vizita primului ministru la parchet.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *