În 2016 și 2017:

  • Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de politicieni, persoane publice, reprezentanți ai autorităților, oameni ai legii, muncitori de pe șantiere, bodyguarzi, preoți și enoriași, suporteri de fotbal.
  • Mai multe persoane au încercat să obstrucționeze accesul jurnaliștilor la informații devenind violente.

 

Textul de mai jos este extras din Raportul FreeEx “Libertatea Presei în România 2016-2017”, publicat de ActiveWatch pe 3 mai 2017, de Ziua Mondială a Libertății Presei. Citește raportul integral aici.

 

Marian Vanghelie a amenințat un jurnalist România TV

 

În ianuarie 2016, Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5, aflat sub control judiciar, a amenințat un jurnalist de la România TV, post fondat de colegul său de partid (la momentul respectiv) Sebastian Ghiță. „Vedeţi că mergeţi cu maşina şi nu ştiţi ce se‑ntâmplă dacă aveţi copii acasă! Atât vă spun! Vă spun dumneavoastră, aşa. Să nu vă loviţi cu maşina acum, când plecaţi! […] Domnul reprezentant al unui infractor. Dumneavoastră reprezentați infracțiune în România fără să vreți”[1], i‑a spus Marian Vanghelie jurnalistului, chiar în fața sediului Poliției Snagov.

 

Reporterul Costin Ștucan, agresat de suporteri dinamoviști

 

În octombrie 2016, Costin Ștucan, reporter special GSP, a fost nevoit să părăsească masa presei, în timpul meciului Dinamo‑Astra, și să transmită din sala de conferințe, deoarece mai mulți suporteri dinamoviști au devenit agresivi verbal cu el[2]. Aceștia fuseseră deranjați de o relatare live a jurnalistului, în care susținuse că nu se vânduseră decât zece bilete în tribuna a doua, cu o oră înainte de meci. Potrivit lui Ștucan, în preajma mesei presei nici nu se aflau jandarmi, la momentul când a fost înjurat de suporteri. După meci, Alexandru Negru, managerul firmei care asigura securitatea a declarat că la momentul respectiv nu s‑a știut de agresarea jurnalistului, deoarece agenții de pază fuseseră reținuți de o altercație între două grupuri de suporteri[3]. Negru le‑a recomandat jurnaliștilor ca în astfel de situații să apeleze imediat la firma de pază care, la rândul ei, poate chema jandarmii, în caz de escaladare a unui conflict.

 

Amenințări „gen Charlie Hebdo” pentru un ziarist și redacția GSP

 

În martie 2017, jurnalistul Victor Vrânceanu, de la Gazeta Sporturilor, și redacția acestuia au primit mai multe mesaje de amenințare pe Facebook, de la o persoană care susținea că face parte din grupul de suporteri dinamoviști „Peluza Cătălin Hâldan”. „Vei fi un Charlie Hebdo în varianta soft mode. Știm la ce oră ajungi la muncă, știm unde stai și știm cu cine ai relație. Nu trebuie să știi și motivele pentru care ești filat, ci doar să stai în gardă”, a fost mesajul de amenințare primit de Victor Vrânceanu. Jurnalistul relatase pe larg despre un subiect incomod pentru dinamoviști, anume că patru dintre jucători au băut alcool și au fost excluși din echipa națională[4]. Victor Vrânceanu a făcut plângere la Poliție pentru amenințare[5]. A doua zi, Poliția l‑a identificat pe autorul amenințărilor, în persoana lui Laurențiu Marius Cojocariu, în vârstă de 24 de ani. Acesta și‑a recunoscut fapta, declarând faptul că era un fan dinamovist independent, căruia articolul i se păruse tendențios. Totodată, el i‑a cerut scuze jurnalistului amenințat. Poliția i‑a deschis dosar penal.

 

Cetățean supărat că a fost filmat la o ședință de consiliu local[6]

 

În februarie 2016, Dorel Minciunescu, un bărbat din localitatea Cetățeni, județul Argeș, a devenit recalcitrant cu jurnaliștii care filmau o ședință de consiliu local la care participa și el, pe motiv că nu i‑au cerut acordul să îl filmeze[7]. Minciunescu a devenit agresiv verbal cu jurnaliștii și a încercat să le obstrucționeze activitatea, spunând că el, „ca suflet”, nu era de acord să fie filmat. Consilierii locali și primarul au intervenit pentru a‑l tempera, explicându‑i că ședința de consiliu este publică, dar Minciunescu nu a putut fi calmat decât la venirea echipajului de Poliție, chemat atât de jurnaliști cât și de Minciunescu însuși, care considera că a fost filmat ilegal. Până la venirea Poliției, Minciunescu nu i‑a lăsat pe jurnaliști să părăsească sala de consiliu[8].

 

Antrenorul Ionel Ganea a agresat o jurnalistă

 

În martie 2016, tehnicianul Ionel Ganea, de la echipa de fotbal FC Voluntari, a înjurat‑o în mod repetat pe jurnalista Alina Iosub, de la Look TV, după care a încercat să își ceară scuze și să o sărute, comportament care a iritat‑o peste măsură pe reporteriță. „Eu intrasem în direct cu Andrei Cristea şi aşteptam următorul invitat. Ganea, nervos, mi‑a spus să‑l bag în direct. Eu l‑am rugat să fie civilizat, dar el m‑a făcut ţărancă, ochelaristă… Nici nu pot să relatez tot, e sub orice critică ce mi‑a zis. M‑a ameninţat că mă dă cu capul de panourile de la flash‑interviuri. Apoi a vrut să mă pupe, dar eu nu mă pup cu oricine. Acum îmi dă telefoane să‑şi ceară scuze, dar e tardiv”[9], a declarat Alina Iosub.

Ganea a insultat‑o pe jurnalistă și a folosit un limbaj vulgar și amenințător la adresa acesteia[10]. Revoltată de limbajul antrenorului, jurnalista și‑a piedut, la rândul său, cumpătul, strigând după Ganea: „Asta e a doua oară când mi‑o faci. Dar nu contează, a treia oară, la Botoșani, s‑ar putea să nu te întorci viu la București. Îți promit. Îți promit asta. Te pup, Ionel! Ai grijă la Botoșani, să nu pleci rupt”[11].

 

Primarul Cherecheș, acuzat că a furat reportofonul unor ziariști[12]

 

În martie 2016, primarul băimărean Cătălin Cherecheș a fost acuzat de jurnaliștii publicației online ZiarMM.ro că a furat un reportofon care aparținea redacției[13].

ZiarMM a scris că edilul a reținut reportofonul în timpul unei ședințe de consiliu local și i l‑a înmânat unui angajat al Primăriei, care a scos aparatul de înregistrat din sală. Ulterior, jurnaliștilor le‑a fost restituit reportofonul, dar fără card de memorie. Redacția ZiarMM a depus plângere pentru furt împotriva primarului și a pus la dispoziția anchetatorilor o înregistrare video din timpul ședinței.

 

Reporter și cameraman Kanal D, agresați de discipolul unui exorcist

 

Jurnalistul Sebastian Valentin Secan, de la Kanal D, și cameramanul care îl însoțea în realizarea unui reportaj despre fostul preotul exorcist Emanuel Oros (implicat în furtul unor moaște din Grecia), au fost agresați de un discipol al acestuia, în localitatea sătmăreană Prilog Vii, în martie 2016[14]. Potrivit IPJ Satu Mare, agresorul, G.Pop, care l‑a lovit pe cameraman cu un lemn peste mâini și i‑a distrus acestuia o pereche de căști, este cercetat pentru distrugere, lovire și alte violențe[15].

 

Ziarist de mondenități, bătut la înmormântarea tatălui Andreei Marin

 

Un reporter de mondenități a fost luat la bătaie de fratele vitreg al realizatoarei TV Andreea Marin, în martie 2016, la înmormântarea tatălui acestora, în cimitirul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, din Iași[16]. Reporterul încerca să filmeze înmormântarea de la distanță, dar a fost pus la pământ și lovit cu pumnii de fratele vitreg al Andreei Marin, deranjat de prezența presei, fiind nevoie de intervenția a doi agenți de pază pentru a‑i despărți. Reporterul a chemat Poliția și a depus plângere pentru lovire[17].

 

Jurnaliști Digi și TVR, agresați de primarul din Grădinari, Olt

 

La începutul lunii aprilie 2016, Mihai Ioana, primarul comunei Grădinari, județul Olt, i‑a bruscat și fugărit pe jurnaliștii Digi24 și TVR[18] veniți să îi adreseze întrebări despre un afterschool fără autorizație din localitate, și i‑a reținut telefonul reporteriței TVR care înregistra. În urma incidentului, primarul a fost cercetat pentru tâlhărie, iar câțiva localnici, care au aruncat cu obiecte în mașinile echipelor de filmare, au fost cercetați pentru distrugere[19].

 

Jurnalist din Alba Iulia, agresat de muncitori pe un șantier

 

În aprilie 2016, jurnalistul Cătălin Cădan, din Alba Iulia, a încercat să filmeze lucrările de pe un șantier din oraș, din cauza cărora o parte din județ fusese lăsată fără apă potabilă, dar a fost agresat verbal și fizic de șeful de șantier și de alți muncitori, care nu au vrut să îl lase să filmeze[20]. Jurnalistul Cătălin Cădan s‑a dus pe șantierul respectiv pentru a încerca să obțină imagini și puncte de vedere cu privire la motivele sistării prelungite a apei potabile în județ, dar a fost abordat de un bărbat care nu s‑a prezentat și care i‑a interzis să filmeze și i‑a cerut să părăsească perimetrul lucrărilor. Întrucât jurnalistul nu s‑a conformat, bărbatul respectiv, identificat ulterior ca fiind un diriginte de șantier, Florin Roman, a mai chemat doi muncitori, împreună cu care l‑a agresat pe jurnalist, încercând să îi ia telefonul cu care filma. Jurnalistul a reușit să fugă și să scape de atacatori și a făcut public materialul.

 

Activist civic agresat de angajații unei firme care asfalta pe ploaie

 

În mai 2016, activistul civic Erwin Albu, candidat la Primăria Codlea, a fost agresat verbal și fizic de angajații unei firme (Eurostrada) care asfalta pe ploaie în campanie electorală, pentru că a filmat și le‑a cerut muncitorilor explicații[21]. Albu a încercat să îi oprească pe muncitori să mai toarne asfalt pe ploaie, dar a fost încolțit, bruscat și lovit de mai mulți dintre aceștia, incident pe care l‑a filmat și pentru care a chemat poliția. Echipajul de poliție venit la fața locului i‑a legitimat pe agresori și a întocmit procese verbale.

 

Deputatul Cătălin Rădulescu (PSD Argeș), ostil cu presa și protestatarii

 

În 2016 și 2017, deputatul Cătălin Rădulescu (PSD Argeș), în trecut decorat pentru participarea la Revoluția din 1989 și ulterior condamnat definitiv pentru corupție și incompatibilitate[22], a avut mai multe ieșiri jignitoare și amenințătoare la adresa unor jurnaliști care l‑au criticat și a unor protestatari din spațiul public.

În aprilie 2016, Rădulescu i‑a transmis unui jurnalist un mesaj ofensator pe Facebook, după ce acesta semnalase o greșeală gramaticală a deputatului. După ce primise o sentință defavorabilă, pentru fapte de corupție și incompatibilitate, Rădulescu scrisese pe contul său de Facebook: „Plâng într‑una [sic! – n.r.]. Nu pot să cred”. Enervat că redactorul șef al publicației ePitești.ro, Mihai Paul Codunas, i‑a sancționat public scăparea gramaticală, Cătălin Rădulescu s‑a lansat într‑o tiradă de apelative jignitoare la adresa acestuia, într‑un mesaj privat pe Facebook, făcut public ulterior de ziarist: „Jegurile şi Securiştii se uită la Greşelile Gramaticale care apar uneori din cauza neatenţiei şi stării în care eşti. Nu dau doi bani pe aceste jeguri, sunteţi zero pentru mine, jurnalişti de doi bani, nu vă datorez nimic, voi îmi datoraţi mie pentru că puteţi scrie şi vorbi liber pentru că mi‑am riscat eu viaţa la Revoluţie pentru voi jegurilor”[23].

În decembrie 2016, deputatul Cătălin Rădulescu a izbucnit în injurii și amenințări față de jurnalista Liliana Costache, de la site‑ul instituțiilestatului.ro, care a pus în timpul unei conferințe de presă o serie de întrebări incomode la adresa acestuia, referitoare la condamnarea lui la închisoare cu suspendare, pentru corupție și incompatibilitate[24]. „Te‑a făcut mă‑ta proastă! Eşti o incultă!”, „Tu, dacă mai continui mult cu asta, ori ţi‑o iei, ori te dau în judecată! Eşti o proastă!”[25], i‑a spus deputatul, jurnalistei. Prezent la eveniment, Președintele PSD Argeș, senatorul Șerban Valeca, a calificat ieșirea violentă a deputatului Rădulescu drept o dovadă de „impolitețe”[26].

În martie 2017, Cătălin Rădulescu a recidivat, de data aceasta declarând într‑un interviu pentru ziarul Adevărul că protestatarii ieșiți în fața Guvernului împotriva Ordonanței 13 ar fi trebuit alungați cu tunurile cu apă[27]. În plus, deputatul a amenințat că încă deținea mitraliera AKM pe care o folosise la Revoluția din ’89 și că era dispus să o folosească împotriva celor care amenințau statul pentru care el a luptat. Declarațiile deputatului au stârnit furie și indignare în rândul mai multor cetățeni, care l‑au criticat aspru în spațiul public (pe rețelele de socializare), iar deputatul a susținut că el și familia sa au primit inclusiv mesaje de amenințare. Drept urmare, Rădulescu a transmis un comunicat de presă în care a anunțat că a decis să se autosuspende din PSD pentru o perioadă de minim șase luni, pentru a proteja imaginea partidului și pe a colegilor săi. Politicianul și‑a asumat doar parțial responsabilitatea spuselor sale, dând vina pe Cristian Delcea și Mihai Voinea, reporterii care l‑au intervievat, pe motiv că l‑ar fi provocat. „Trebuie să recunosc public, însă, că unele dintre declarațiile mele au fost pe alocuri total nepotrivite, uneori chiar și neinspirate, dar acestea au fost făcute în urma unor provocări venite din partea a doi jurnaliști de la un cotidian central. De altfel, îmi asum vina de a fi discutat personal cu aceștia în loc să fi apelat la Biroul de presă al partidului pentru a intermedia interviul, și prin urmare, m‑am trezit în mijlocul unui scandal care poate aduce atingere imaginii PSD”[28], a transmis Rădulescu, printre altele, în comunicatul de presă.

 

Ziariști TVR și GSP, dați afară din curtea spitalului Malaxa

 

În noiembrie 2016, reporterii de la TVR și de la Gazeta Sporturilor (GSP), care investigau abuzurile managerului spitalului Malaxa, Florin Secureanu, au fost dați afară din curtea spitalului de bodyguarzii instituției[29]. Deși se aflau pe domeniu public și încercau să obțină puncte de vedere din partea reprezentanților instituției, reporterii au fost împinși de paznicii spitalului și li s‑a cerut să părăsească zona. Jurnalista GSP Mirela Neag le‑a cerut în repetate rânduri paznicilor să nu mai pună mâna pe ea și să respecte legea.

 

Mormintele rudelor unor jurnaliști, profanate

 

În decembrie 2016, cunoscutul jurnalist Cristian Tudor Popescu a publicat o fotografie în care se vede că partea de sus a crucii de la mormântul părinților săi a fost distrusă. Jurnalistul a calificat acest gest drept un act de vandalism îndreptat împotriva criticilor pe care le exprimase față de comportamentul inadecvat (vicios, lacom, materialist[30]) al unor preoți ortodocși. „O asemenea risipă de energie, lovituri de baros sau alte scule, presupune multă determinare. Alt motiv decât pozițiile frecvent exprimate public de către subsemnatul față de faptele și atitudinile viciate până la revoltător ale unor înalte fețe bisericești nu văd pentru acest act de vandalism țintit”[31], a scris Cristian Tudor Popescu. Jurnalistul a precizat că urma să facă plângere la Poliție, „fără mari speranțe că va fi găsit vreun făptaș”[32].

Reamintim că acesta nu este primul caz de profanare a unui mormânt din familia unui jurnalist, ca urmare a poziției exprimate public de către acesta. Pe 28 mai 2015, mormântul soției jurnalistului gălățean Sorin Țiței a fost profanat de persoane necunoscute, care au rupt florile și au așezat alături o pisică măcelărită cu un obiect ascuțit (fapt constatat verbal și de echipajul de Poliție care a răspuns în aceeași zi sesizării la numărul 112, dar care nu a prelevat probe materiale). Mai mult, jurnalistul a sesizat cum, în acea zi, o angajată a cimitirului l‑a urmărit ostentativ de când a intrat și până a ajuns la mormânt. Incidentul s‑a produs la câteva zile după ce jurnalistul publicase două articole critice la adresa unor figuri politice controversate din județ – senatorul ALDE Eugen Durbacă și primarul Marius Stan. Mai mult, jurnalistul a găsit mai multe elemente neobișnuite la mormântul soției (bucăți de cruce de la alte morminte, pete de substanță neidentificată, flori rupte etc.), de fiecare dată când a publicat un material critic despre Eugen Durbacă. Întrucât a considerat că exista o probabilitate ridicată a unei legături între articolele publicate și profanare, organizația ActiveWatch a solicitat Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) să facă publice rezultatele anchetei în acest caz[33]. Primul răspuns al IGPR a constat doar într‑o clarificare a procedurilor pe care jurnalistul trebuia să le urmeze pentru a sesiza organele de urmărire penală. Jumătate de an mai târziu, în ianuarie 2016, Convenția Organizațiilor de Media, ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent și‑au exprimat public nemulțumirea și îngrijorarea față de modul „superficial, neserios și zeflemitor în care Inspectoratul de Poliție Județean Galați și Judecătoria Galați (însărcinate în acest sens) au anchetat cazul profanării mormântului soției jurnalistului Sorin Țiței și amenințările/ tentativele de intimidare la adresa acestuia[34]. Judecătoria Galați a decis clasarea cazului, luând în considerare exclusiv o anchetă efectuată de Secția 4 a Inspectoratului de Poliție Județean Galați, bazată pe referatul unui polițist, din 23 iunie 2015, întocmit în urma unui proces verbal din 17 iunie 2015, care susținea că nu existau urme de vandalism. Procesul verbal fusese întocmit abia la trei săptămâni de la venirea echipajului de poliție chemat de jurnalist să constate vandalismul exact în ziua înfăptuirii lui. În documentele oficiale, Poliția a pus prezența pisicii spintecate pe seama faptului că în cimitirul respectiv mai multe animale s‑ar fi atacat între ele[35]. Polițistul de caz Ion Ungureanu a consemnat în raport, în urma discuției cu angajați ai cimitirului, că în cimitir ar fi avut loc „dispute” între animalele fără stăpân, „ocazie cu care rup florile de pe morminte sau provoacă mici distrugeri (răstoarnă vazele cu flori, sparg geamurile de la felinarele pentru candele”[36]. În urma constatării mai multor nereguli care au ridicat suspiciuni privind o posibilă intenție de mușamalizare a cazului[37], organizațiile de media au cerut redeschiderea dosarului și tratarea cazului cu seriozitate și profesionalism, calificând acest incident drept un act de intimidare la adresa unui jurnalist incomod. Ulterior, în martie 2016, șefa Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați a respins ca nefondată plângerea organizațiilor de media[38]. Până la data realizării prezentului raport (aprilie 2017), autoritățile nu au demonstrat interes real pentru acest caz și nu au identificat responsabilii pentru actul de profanare.

 

Jurnaliști agresați de preoți și enoriași la Constanța

 

În decembrie 2016, redacția ziarului Ziua de Constanța a transmis un comunicat de presă în care a semnalat abuzuri repetate la adresa unor jurnaliști constănțeni, comise de angajați ai Bisericii Ortodoxe, apropiați ai acestora, și susținători ai Arhiepiscopului Tomisului, Teodosie Snagoveanu, sub privirile impasibile ale unor membri din Arhiepiscopia Tomisului[39]. Potrivit relatărilor jurnaliștilor de la Ziua de Constanța, aceștia au fost bruscați, loviți și obstrucționați cu mai multe ocazii, de către preoți sau enoriași, să îl filmeze pe arhiepiscopul Teodosie Snagoveanu, urmărit penal pentru luare de mită și folosire de documente sau declarații false[40]. Astfel, pe 12 decembrie 2016, jurnaliștii au fost îmbrânciți și împiedicați de două persoane, apropiate Arhiepiscopiei, să filmeze ceremonia de omagiere a arhiepiscopului, de către Fanfara Forțelor Navale, pe platoul Arhiepiscopiei Tomisului. Cu o lună înainte, pe 17 noiembrie, când un sobor de preoți l‑a condus pe Teodosie Snagoveanu la IPJ Constanța, unde trebuia să se prezinte în virtutea controlului judiciar pus asupra sa, jurnaliștii au relatat că unul dintre redactorii Ziua de Constanța a fost lovit în zona abdomenului de către un preot, iar un cameraman a fost și el bruscat de un alt preot[41]. În aceeași lună, pe 23 noiembrie 2016, o echipă Antena3, care venise să îl filmeze pe arhiepiscop după slujbă și să îl intervieveze cu privire la dosarul în care a fost pus sub urmărire penală, a fost bruscată și agresată de câțiva enoriași prezenți în zonă. Potrivit jurnaliștilor Antena3, echipa de filmare a fost împinsă, iar reporterul a fost lovit, fără ca firma de securitate prezentă la eveniment să intervină[42], motiv pentru care la fața locului a fost chemat un echipaj de poliție, care a ajuns însă abia după ce conflictul s‑a aplanat. Ulterior acestui incident, purtătorul de cuvânt al eparhiei Tomisului, Eugen Tănăsescu, le‑a transmis enoriașilor să nu mai agreseze jurnaliștii. „Arhiepiscopia Tomisului face un apel către enoriaşi să îşi păstreze calmul, să‑şi păstreze atitudinea creştină şi să lase justiţia să îşi facă treaba. Noi nu ne facem dreptate de unii singuri şi cu atât mai mult nu trebuie să avem cuvinte nepotrivite la adresa presei, pentru că şi jurnaliştii încearcă doar să‑şi facă datoria[43], a spus Eugen Tănăsescu. La începutul lui noiembrie 2016, o altă echipă de jurnaliști, de la Kanal D, a fost atacată de enoriași chiar în curtea bisericii unde slujea Teodosie Snagoveanu. Jurnaliștii au fost alungați din curtea bisericii, loviți, îmbrânciți, înjurați și bruscați chiar sub ochii preoților”[44].

 

Tentative de intimidare a familiei jurnalistului Daniel Befu

 

În luna ianuarie 2017, jurnalistul de investigație Daniel Befu a făcut un apel public la sprijin din partea autorităților și a comunității, pentru a‑și proteja familia de acțiunile de intimidare ale unor persoane deranjate de anchetele sale despre corupția din Slănic Moldova[45]. Befu a semnalat că, în localitatea Slănic Moldova, unde locuiau părinții săi, au fost mânjite mesaje injurioase la adresa numelui său de familie, în spațiul public (stâlpi, bănci etc.), după ce a publicat câteva anchete jurnalistice despre gruparea Ficheș, implicată în devalizarea stațiunii Slănic Moldova. Potrivit jurnalistului, materialele sale vizau „grupări mafiote” apropiate lui Andrei Șerban, fost primar în localitate, și instrumentate de nașul acestuia, politicianul Viorel Hrebenciuc, fost deputat de Slănic, ambii asociați cu afaceri controversate. Jurnalistul a mai susținut că părinții săi erau expuși la mesajele injurioase din oraș și afectați de acestea, și că se temea pentru siguranța lor. Daniel Befu a mai spus că a depus plângere și că șeful Poliției din Slănic Moldova era la rândul său rudă cu Andrei Șerban, dar și‑a manifestat speranța că această alianță nu va influența bunul mers al anchetei pentru identificarea celor responsabili cu mesajele injurioase. Organizațiile ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent au solicitat public, la rândul lor, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române, să îi identifice și să îi sancționeze în regim de celeritate pe cei responsabili de tentativele de intimidare la adresa jurnalistului[46]. Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române au răspuns solicitării celor două organizații și au transmis că, „pentru administrarea cu celeritate a probatoriului în cauză s‑a dispus efectuarea unei expertize grafice și de tehnică a documentelor”[47]. Un alt document, transmis de Direcția de Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române, a atestat că Poliția Stațiunii Slănic Moldova „efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 206 [Amenințarea – n.r.] și 208 [Hărțuirea – n.r.] alin. (1) Cod penal”[48].

 

Abuzuri la manifestațiile și contra‑manifestațiile de la Guvern și Cotroceni

 

La începutului lui 2017, ordonanța de urgență pentru modificarea codurilor penale, ulterior abrogată, a divizat o bună parte din populație și din presă în două tabere adverse. Zeci de mii de oameni au ieșit în fața Guvernului pentru a se opune ordonanței și pentru a critica această inițiativă a Guvernului. Pe de altă parte, câteva mii de oameni au ieșit în fața Palatului Cotroceni, pentru a susține inițiatorii ordonanței și pentru a protesta împotriva Președintelui Klaus Iohannis. Unii protestatari ieșiți în stradă au devenit ostili sau chiar agresivi cu jurnaliști sau angajați media de la instituții de presă care transmiteau puncte de vedere diferite de ale lor, sau informații false și instigatoare.

 

  • Pe 1 februarie, a fost nevoie de intervenția Poliției pentru a calma un grup de protestatari care huiduiau, loveau în mașină și înjurau o echipă de angajați media de la România TV (RTV), televiziune acuzată că denatura semnificația și amploarea protestelor[49]. Oamenii au contestat buna‑credință a angajaților RTV și le‑au cerut să plece din mijlocul lor.

 

  • Pe 2 februarie, jurnalistul german Christian Gesellmann, prezent la protestele împotriva Ordonanței 13, a fost lovit peste picioare și reținut câteva ore de Poliție, după ce a refuzat să șteargă filmările unei altercații dintre jandarmi și protestatari violenți, pe Calea Victoriei[50]. Jurnalistul nu avea asupra lui o legitimație de presă, dar putea dovedi cu ușurință că lucra în presă[51]. ActiveWatch a solicitat public Ministerului Afacerilor Interne să‑l elibereze pe jurnalist și să înceteze practicile abuzive împotriva celor care filmau la proteste, indiferent că erau jurnaliști sau simpli cetățeni.

 

  • Tot pe 2 februarie, redactorul șef Antena3, Marius Huc, împreună cu Sabina Iosub și Răzvan Dumitrescu, s‑au plâns CNA că angajații Antena3 erau agresați de către manifestanți, la protestele de la Guvern, și sabotați în a realiza transmisiunile televizate. Cei trei veniseră în fața CNA pentru a lua parte la analiza unor emisiuni de la finele lui 2016, când CSM a acuzat Antena3 de atacuri la adresa justiției, și la analiza unor emisiuni din ianuarie, când Antena3 a susținut că protestele de la Guvern erau o tentativă de lovitură de stat, parte a unei conspirații din care ar fi făcut parte și incendiul din Clubul Colectiv[52].

 

  • În februarie 2017, un reporter al publicației Vice România a fost huiduit, îmbrâncit, lovit cu un steag și jignit de mai mulți protestatari strânși în fața Palatului Cotroceni, la o contra‑manifestație organizată de contestatarii mișcării din fața Guvernului[53]. Unul dintre jandarmii prezenți la eveniment, în loc să îl protejeze, i‑a cerut jurnalistului să părăsească zona. Precum se vede și din filmarea realizată de acesta, reporterul îi întreba pe oameni ce motive i‑au determinat să iasă în stradă. O parte dintre cei prezenți la eveniment au declarat că veniseră ca urmare a apelurilor formulate de angajați ai unor televiziuni critice la adresa manifestației de la Guvern, în vreme ce alții spuneau că au venit din proprie inițiativă. Unul dintre protestatari, auzind că reporterul VICE lucrează la o publicație online, le‑a cerut altora să nu mai vorbească cu el: „Ah, voi sunteți cu Facebook. Nu mai vorbiți cu el!”. „Ești cu Soros, nespălatule!”, i s‑a spus reporterului, în registrul intoxicărilor de la televiziunile critice manifestărilor de la celălalt protest (de la Guvern). Jurnalistul a mai fost numit și „boschetar”.

 

  • Pe 5 februarie, Laura Ștefănuț, de la Digi 24, a fost lovită cu pumnii și îmbrâncită de mai mulți protestatari din fața Palatului Cotroceni. Jurnalista, care filmase interviuri în mulțime cu telefonul mobil, a fost scoasă dintre agresori de către jandarmi. Laura Ștefănuț a povestit pe site‑ul Digi întregul episod. „Cum stăteam cu mâna întinsă deasupra capului am simțit o smucitură fermă: un bătrân mi‑a înșfăcat telefonul și mi s‑a părut că strigă <<afară cu tine>>. Am rămas prinsă de partea de jos a mobilului și m‑a târât așa spre gardul în spatele căruia stăteau doi jandarmi. Simțeam pe spate ghionturi, păreau să alterneze pumni cu palme. Bătrânul îi activase pe oamenii printre care filmasem în pace ultimele 10 minute. Abia când am ajuns la gard și jandarmii încercau să țină la distanță bătrânii (care încă îmi cărau pumni) am auzit prima voce dinspre protestatari: <<hai gata, gata>>. Dar oamenii erau deciși să‑mi dea o lecție. A trebuit ca jandarmii să mă scoată pe sus. Scena se încheie cu mulțimea de protestatari care mă huiduie”[54], a scris jurnalista.

 

Concluzii:

  • Jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de politicieni, persoane publice, reprezentanți ai autorităților, oameni ai legii, muncitori de pe șantiere, bodyguarzi, preoți și enoriași, suporteri de fotbal.
  • Mai multe persoane au încercat să obstrucționeze accesul jurnaliștilor la informații devenind violente.

 

Recomandări pentru autorităţi, Politicieni și persoane publice:

  • Respectaţi misiunea jurnaliştilor de a colecta şi difuza informaţii. Agresiunile, ameninţările şi insultele la adresa presei sunt inacceptabile, în special când vin din partea autorităţilor şi a persoanelor publice.
  • Atunci când forțele de ordine sunt de față la o agresiune la adresa unui jurnalist, dar nu reacționează, ele se fac complice la drepturile acestora.

 

Recomandări pentru jurnaliști:

  • Depuneţi plângeri împotriva agresorilor şi faceţi publice incidentele de acest fel, încercați să adunați probe, martori și date exacte.
  • Sesizaţi organizaţiile de media dacă sunteţi agresaţi şi solicitaţi sprijinul acestora (reacţii publice, discuţii cu autorităţile, asistenţă juridică etc.).

 

Textul de mai sus este extras din Raportul FreeEx “Libertatea Presei în România 2016-2017”, publicat de ActiveWatch pe 3 mai 2017, de Ziua Mondială a Libertății Presei. Citește raportul integral aici.

 

[1]  „Jurnalist de la România TV, amenințat de Vanghelie: <<Vedeți ce vi se întâmplă pe drum acum…>>”, Ovidiu Poșircă, ReporterVirtual.ro, 29 ianuarie 2016.

[2]  „VIDEO Probleme la Dinamo: suporteri agresivi la masa presei! <<Din cauza acestor bizoni de tribună nu mai vin oamenii la meci>>”, GSP.ro, 29 octombrie 2016.

[3]  „EXCLUSIV Managerul firmei de pază de la Dinamo se apără după ce fanii au înjurat un ziarist GSP: <<Legea ne interzice să intervenim! Putem doar să vorbim cu ei și să aplanăm>>”, Alin Grigore, GSP.ro, 31 octombrie 2016.

[4]  „UPDATE Scandal la națională! Patru dinamoviști au băut alcool în avion și au fost excluși din lot! Prima reacție de la Dinamo”, Marius Mărgărit, Victor Vrânceanu, GSP.ro, 22 martie 2017.

[5]  https://www.facebook.com/catalintolontan/photos/a.350311355030624.80664.291208807607546/1360182407376842/?type=3

[6]  Caz prezentat și în precedentul Raport FreeEx.

[7] „Bătăușul Dorel și‑a îndreptat furia asupra jurnaliștilor după ce a terorizat comuna Cetățeni cu agresiuni repetate”, Daniel Teodoreanu, EvZ.ro, 19 februarie 2016.

[8] „Dorel lovește din nou. De această dată, bate jurnaliști la o ședință a unei primării din Argeș (VIDEO)”, B1 TV, B1.ro, 19 februarie 2016.

[9]  „Ganea, incident cu o jurnalistă: <<Hai, ochelaristo, mai repede!>>/ <<Ai grijă la Botoșani, să nu pleci rupt>>”, DigiSport.ro, 19 martie 2016.

[10]  „De aici a pornit totul: momentul care a declanșat scandalul. Limbaj suburban al lui Ganea”, DigiSport.ro, 19 martie 2016.

[11]  „Ganea, incident cu o jurnalistă: <<Hai, ochelaristo, mai repede!>>/ <<Ai grijă la Botoșani, să nu pleci rupt>>,” DigiSport.ro, 19 martie 2016.

[12]  Caz prezentat și în precedentul Raport FreeEx.

[13] „Episodul <<Țigancă împuțită>> se repetă la Baia Mare. Primarul Cherecheș a furat reportofonul jurnaliștilor ZiarMM”, Ciprian Dragoș, ZiarMM.ro, 8 martie 2016.

[14]  „Cameramanul reporterului careian Sebastian Secan, agresat de discipolii preotului exorcist”, Careianul, OpiniaDeCarei.com, 6 martie 2016.

[15]  „Jurnalist din București, bătut la schitul necanonic de la Prilog Vii”, PortalSM.ro, 4 martie 2016.

[16]  „Violențe la înmormântarea tatălui Andreei Marin. Fratele vedetei a sărit la bătaie și a fost cu greu potolit de doi agenți de pază”, Anca Simionescu, EvZ.ro, 6 martie 2016.

[17]  „Bătaie la înmormântarea tatălui Andreei Marin. Fratele vedetei a lovit un jurnalist VIDEO”, Alina Costache, RomâniaTV.net, 5 martie 2016.

[18]  „Mihai Ioana, primarul huligan de la Grădinari”, RealitateaOltului.ro, 6 aprilie 2016.

[19]  „Ziariști TVR, fugăriți și agresați de primarul comunei Grădinari din Olt, deranjat de întrebările privind funcționarea unui afterschool”, Știri.TVR.ro, 6 aprilie 2016.

[20]  „Foto‑Video: Jurnalist din Alba Iulia agresat pe șantierul APA CTTA. A încercat să filmeze lucrările care au neliniștit jumătate din locuitorii județului”, Andreea Mezei, Alba24.ro, 19 aprilie 2016.

[21]  „Activistul Erwin Albu, candidat la Primăria Codlea, agresat de angajații unei firme care asfalta pe ploaie (VIDEO)”, RomâniaCurată.ro, 8 mai 2016.

[22]  „Deputatul Cătălin Rădulescu, condamnat definitiv la un an și șase luni de închisoare cu suspendare”, Andreea Traicu, Mediafax.ro, 5 decembrie 2016.

[23]  „Greșelile gramaticale ale lui Cătălin Rădulescu, <<amendat online>> de polițistul Godină: deputatul a mai comis‑o și în alte dăți”, Cristina Stancu, Adevărul.ro, 1 mai 2016.

[24]  „Deputatul în chiloți, Cătălin Rădulescu, recidivează! PSD‑istul jignește din nou jurnaliștii: <<Te‑a făcut mă‑ta proastă! Tu, dacă mai continui mult cu asta, ți‑o iei!>>”, B1.ro, 13 decembrie 2016.

[25]  Ibidem.

[26]  „Și condamnat, și agresiv, EuropaFM.ro”, 13 decembrie 2016.

[27]  „VIDEO Un deputat PSD cere ca protestatarii din Piața Victoriei să fie alungați cu tunurile cu apă: <<Pentru ce mai stau acolo ca proștii?>>”, Cristian Delcea, Mihai Voinea, Adevărul.ro, 13 martie 2017.

[28]  „Comunicat de presă – Deputat PSD Cătălin Rădulescu”, Agerpres.ro, 20 martie 2017.

[29]  „Jurnaliștii sunt dați afară de bodyguarzi din curtea spitalului Malaxa, alte înregistrări cu managerul Secureanu”, Tolo.ro, 28 noiembrie 2016.

[30]  Precum reiese din pozițiile exprimate public de jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

[31]  „Crește ura”, Cristian Tudor Popescu, Republica.ro, 22 decembrie 2016.

[32]  Ibidem.

[33]  „Atac mafiot împotriva unui jurnalist din Galați. Update: Răspuns IGPR”, ActiveWatch.ro, 2 iunie 2015.

[34]  „Inactivitate a Poliției și a Parchetului Galați în cazul jurnalistului Sorin Țiței”, comunicat al Convenției Organizațiilor de Media, ActiveWatch, Centrului pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch.ro, 14 ianuarie 2016.

[35]  „Milițienii gălățeni transformă amenințarea unui jurnalist într‑o poveste cu animale care se omoară pe morminte”, NePasăDeGalați.ro, 4 ianuarie 2016.

[36]  „Cum a fost îngropată, de polițiști, amenințarea unui jurnalist incomod, prin profanarea mormântului soției acestuia, cu cadavrul tăiat al unei pisici: <<În cimitir au loc diverse dispute între animale>>”, Robert Veress, Puterea.ro, 26 ianuarie 2016.

[37]  Ibidem.

[38]  „Prim‑procurorul PJ Galați, Cătălina Eniță, ia la mișto organizațiile de media și asasinează limba română”, NePasăDeGalați.ro, 22 martie 2016.

[39]  „Comunicat de presă. Jurnaliștii, agresați din nou de susținătorii ÎPS Teodosie”, Redacția Ziarului Ziua de Constanța, http://www.ziuaconstanta.ro/, Nr. înregistrare: 2492/ 12.12.2016.

[40]  „Teodosie Snagoveanu, Arhiepiscopul Tomisului, acuzat de luare de mită. Unul dintre cei mai influenți lideri ai Bisericii Ortodoxe, pus sub control judiciar”, Red. Știri, HotNews.ro, 17 octombrie 2016.

[41]  „Jurnaliștii, agresați din nou de susținătorii ÎPS Teodosie (galerie foto)”, ZiuaConstanța.ro, 12 decembrie 2016.

[42]  „Scandal la Biserică. Mai mulți jurnaliști au fost agresați de susținătorii ÎPS Teodosie, Gabriel Mihai”, EvZ.ro, 23 octombrie 2016.

[43]  „Scandal cu enoriașii pe treptele Arhiepiscopiei Tomisului! Ce spun reprezentanții clerului”, Cristina Sîmbeteanu, ZiuaConstanța.ro, 23 octombrie 2016.

[44]  https://www.facebook.com/ziarul.dezvaluiri/videos/1727412680914180/?hc_location=ufi

[45]  „AJUTOR (Singura mea armă e cuvântul și cu el mă apăr pe mine și pe cei dragi)”, Daniel Befu, InvestigațiiCenzurate.wordpress.com, 19 ianuarie 2017.

[46]  „Acțiuni de intimidare împotriva familiei unui jurnalist de investigații”, comunicat al ActiveWatch și Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch.ro, 20 ianuarie 2017.

[47]  Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției Române, Document Nr. 445490 din 2 februarie 2017.

[48]  Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Control Intern, Document Nr. 118200/S2/D.A./ februarie 2017.

[49]  Înregistrare realizată de Laura Ștefănuț https://www.facebook.com/laurastefanut/videos/10155385104021111/

[50]  „Ziarist german reținut de Poliție în urma protestelor”, ActiveWatch.ro, 2 februarie 2017.

[51]  „VIDEO Un ziarist german a fost reținut câteva ore de poliție pentru că ar fi refuzat să șteargă filmările de pe telefonul mobil”, Vlad Bârză, HotNews.com, 2 februarie 2017.

[52]  „Reprezentanți Antena3 – la CNA: Ni se întâmplă lucruri ciudate, suntem împiedicați să ne facem meseria”, C. Ionescu, HotNews.ro, 2 februarie 2017.

[53]  „Incidente la protestul de la Cotroceni, un jurnalist a fost agresat: <<Ah, voi sunteți cu Facebook, nu mai vorbiți cu el! Ești cu Soros, nespălatule!>> VIDEO”, Aktual24.ro, 5 februarie 2017.

[54]  „Cum am primit pumni când puneam întrebări la mitingul pro PSD”, Laura Ștefănuț, Digi24.ro, 12 februarie 2017.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *