onjn1Da, Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc este noul stăpân al Internetului și noul cenzor al libertății de exprimare. ONJN trimite furnizorilor de servicii Internet somații care îi obligă să blocheze site-urile din lista neagră pe care o alcătuiește.

 

Erau în anii ’90 niște desene animate care se numeau “Pinky and the Brain”, în care doi șoareci de laborator voiau să preia controlul asupra lumii. Cam așa își descrie și ONJN atribuțiile în paragraful de mai sus. Nu contează principiile pe care a fost construit Internetul – descentralizat, deschis, sigur și stabil -, nu contează accesul liber, nerestricționat la conținut și nu contează drepturile și libertățile fundamentale.

 

Se întâmplă în România. Și ne doare.

 

Nu ne doare doar la nivel de principii și de încălcare a drepturilor omului, ne doare și la buzunar. 54.000 de mii de români au fost amendați pentru că au pariat pe site-ul bet365.com în timp ce funcționa fără licență, dar nu era blocat (vezi povestea pe tolo.ro). Oops, ne mai trebuia încă o listă. Una gri. Pentru cazurile în care ONJN nu este întru-totul decis dacă vrea să blocheze sau nu.

 

Blocarea unui site înseamnă blocarea conținutului. Iar blocarea accesului la conținut înseamnă cenzură.

 

Asta e una dintre problemele de bază legate de tot ceea ce înseamnă activități de blocare pe Internet. A instaura măsuri de cenzură înseamnă a te opune individualismului. Înseamnă a limita ideile și puterea de dezvoltare a oamenilor din moment ce controlezi ce văd și ce citesc în cărți sau pe calculator.

 

Măsurile de blocare prin furnizorii de Internet reprezintă o măsură de cenzură fiindcă blochează accesul la un mijloc de comunicare în masă. Astfel, decizia ONJN contravine Constituției României prin încălcarea art. 30 alin (2) care spune că cenzura de orice fel este interzisă, iar alin (4) specifică faptul că nicio publicație nu poate fi suprimată.

 

Statul are obligația de a nu se amesteca în exercitarea dreptului individului de a se exprima liber, decât dacă este vorba de o problemă de interes național sau de interes public major. Sunt jocurile de noroc o problemă națională? Se poate lua o astfel de decizie în afara unui act de justiție?

 

Cele mai multe liste negre sunt compilate atât prin introducerea manuală a site-urilor, cât și prin desemnarea lor automată. Pericolul este ca anumite site-uri să fie incorect catalogate și să ajungă din greșeală pe o astfel de listă. În legea română (Legea 124/2015 și Decizia ONJN nr. 1926 din 24.06.2015) nu există nicio modalitate prin care să poți corecta lista neagră.

 

Trebuie să recurgi la metode alternative pentru a accesa site-urile blocate. Și sunt o groază de variante, foarte ușor de folosit chiar și de un utilizator obișnuit. Explicații tehnice despre asta găsești aici, iar explicații pentru utilizatori non-tehnici despre cum să accesezi site-uri blocate sunt disponibile aici. Așa că, își mai are rostul blocarea?

 

Metodele tehnice de a bloca sistemul de domenii (DNS) și toate încercările de a găsi metode pentru a lupta împotriva blocării vor avea impact asupra securității și integrității rețelei. Decizii ca cele date de ONJN ajung să destabilizeze legătura la Internet, și, implicit, accesul nerestricționat la informații. Ieri au fost blocate site-urile de pornografie infantilă, cele de etnobotanice și torenții pe motive de încălcare a drepturilor de autor, azi blocăm site-urile de pariuri online, mâine…site-urile ortodoxe fiindcă avem un președinte protestant?

 

Plus, dacă ne uităm încă o dată pe textul somației vedem că ONJN deține control și asupra telefoniei fixe și mobile. În curând o să ne trezim că nu mai primim telefoane fiindcă ONJN monitorizează și supraveghează apelurile inițiate. Cum ar fi asta?

 

Nu vă gândiți că este o întrebare abstractă și că nu are cum să se întâmple. În momentul de față toți utilizatorii care vor să acceseze site-uri de pariuri online fără autorizație sunt automat redirecționați către o pagină găzduită de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și pot fi identificați. Găsești aici mai multe informații despre motivele pentru care se încalcă dreptul la viață privată.

onjn2

Scrie-ne ce părere ai pe adresa info@apti.ro sau lasă un comentariu pe www.apti.ro la postările anterioare despre subiect. Află cum a decurs dezbaterea publică cu reprezentanții ONJN aici.

 

Am făcut un apel și către Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale (ANSPDCP) și către Autoritatea pentru Reglementarea în Comunicații (ANCOM) pentru a lua o poziție publică pe acest subiect. Așteptăm cu speranțe răspunsul lor pe 5 noiembrie.

 

 

 

 

_______

ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicare liberă în interes public. Programul FreeEx al ActiveWatch beneficiază de o finanțare în valoare de 74 702 de euro prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.fondong.fdsc.ro) și de 8 400 de dolari din partea IFEX pentru proiectul „Harta Interactivă a Libertății de Exprimare” (implementat în perioada mai 2014 – septembrie 2015). Pentru informații oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesați www.eeagrants.org. Pentru mai multe informații despre rețeaua IFEX accesați www.ifex.org. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009-2014 sau a IFEX.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *