Foto: Levente Tofan/ Uj Magyar Szo

Miting de solidaritate cu presa din Ungaria

Alte imagini și informații, aici:

De ce e important protestul de la Ambasada Ungariei

Fotogalerie. Protest impotriva legii maghiare a presei, in fata ambasadei Ungariei la Bucuresti

Miting de solidarizare cu ziaristii din Ungaria

Protest impotriva Legii mass-media din Ungaria, la Bucuresti

De ce protestăm?

Manifestul organizatorilor acestui protest, înaintat Parlamentului Ungar, Curţii Constituţionale şi Guvernului de la Budapesta, conţine scopurile pentru care aceste mitinguri au fost organizate.

Aşa-numita „legea mass-media” conţine de fapt două părţi: (1) legea referitoare la libertatea presei şi la regulile de bază ale conţinutului media, care a fost adoptată toamna trecută, şi (2) legea serviciilor de presă şi a mass media, care a fost adoptată în noaptea de 20 spre 21 decembrie 2011 de către parlamentul ungar.  Legea reglementeză – într-un mod care dă serioase motive îngrijorare – presa ungară scrisă şi electronică, precum şi internetul, creând posibilitatea autorităţilor de a controla presa într-un mod inacceptabil pentru un stat democratic, ducând la autocenzura jurnaliştilor.

Principala problemă este că legea presei extinde autoritatea organelor statului abilitate să supravegheze media asupra presei tipărite şi a celei online. În nici o ţară democratică nu s-a considerat că ar fi necesară o lege a presei care să aibă efect şi asupra presei tipărite şi a celei online. O altă problemă gravă este cea a Autorităţii Media care nu este independentă, conducătorul instituţiei fiind numit pe 9 ani de către actualul partid de guvernământ, membrii fiind numiţi de asemenea de către forţa politică aflată la putere. Autoritatea Media are anumite atribuţii inacceptabile într-o democraţie: se substituie instanţelor civile în litigii apărute între două părţi, poate solicita date confidenţiale, poate legifera prin decrete.

Principala “armă” a Autorităţii Media este amenda contravenţională, care are un cuantum neobişnuit de ridicat, ajungând chiar la suma de 50 milioane de forinţi (aproximativ 200 mii euro). În caz de recidivă, Autoritatea poate retrage autorizaţia de funcţionare a respectivului organ media. Amenda poate fi aplicată chiar şi numai pe baza unor presupuneri, Autoritatea netrasând limite clare pentru organele de media, instituţia de control constituind astfel un factor de intimidare a jurnaliştilor, ceea ce conduce inevitabil la autocenzură. Presa va dori să supravieţuiască, va manifesta reţinere în ceea ce priveşte munca sa de investigaţie jurnalistică.

Este evident antidemocratică şi aşa numita “obligativitate a informării corecte”. Expresiile “multilateral”, “faptic”, “actual”, “obiectiv” şi “echilibrat” nu sunt definite clar, ceea ce conduce la o aplicare arbitrară şi imprevizibilă a legii.

Interdicţia de a promova ura împotriva “persoanelor, naţiunilor, comunităţilor, minorităţilor lingvistice sau de alt gen, precum şi a vreunei confesiuni sau vreunui grup confesional” face imposibilă afirmarea dreptului la liberă exprimare, de vreme ce nu se poate face presă fără a aduce atingere cuiva, chiar şi în mod indirect.

O problemă de principiu este şi aceea că legea a fost aprobată ca iniţiativă parlamentară, fără posibilitate de dezbatere publică, ceea ce este inacceptabil pentru un set de legi care reglementează un terioriu extrem de vast.

Legea este în contradicţie în multe aspecte cu Constituţia ungară şi cu practica constituţională ungară, cu dreptul european, cu principiile şi documentele internaţionale ale drepturilor omului. Legea a fost dur criticata de Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, OSCE şi Parlamentul European.

Protestăm pentru a convinge guvernul ungar să retragă legea presei sau să o modifice în concordanţă cu practica europeană. Să nu îngrădească libertatea presei, să nu intimideze presa, să nu o oblige la autocenzură. Să fie liberă presa din Ungaria!

MITING DE SOLIDARITATE CU PRESA DIN UNGARIA

Mai multe organizatii de ziaristi si de drepturile omului participă azi la un miting de solidaritate cu societatea civila din Ungaria, indreptat impotriva Legii Mass-Media, propusă de guvernul de la Budapesta și adoptată de Parlament. Legea supune presa scrisa, audiovizuala si electronica unui control politic specific regimurilor totalitare.

Manifestatia are loc marti, 15 martie 2011, orele 17.00, in fata Ambasadei Ungariei din Bucuresti (strada str. Dimitrie Gerota nr.63-65).

Parlamentul European a adoptat pe 10 martie o rezolutie care solicită guvernului ungar sa abroge si sa nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile cu Tratatele UE, Carta Drepturilor Fundamentale si Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Parlamentul European “invită autoritățile ungare să reinstituie independența guvernanței mass-mediei și sa înceteze imixtiunea statului în libertatea de exprimare și în relatarea echilibrata a mass-mediei și consideră că reglementarea excesivă a mass-mediei este contraproductivă, punând în pericol pluralismul efectiv în sfera publică”.

Mitinguri de protest fata de legea presei din Ungaria se desfășoară simultan la Budapesta, Berlin, Frankfurt, New York, Debrecen, Gyula, București. Participantii sustin manifestul societatii civile maghiare (vezi textul manifestului mai jos).

Manifestația de la București este susținută de Fundația Free Press Romania, ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Conventia Organizatiilor de Media – prin Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Asociatia Profesionistilor din Presa Cluj, Asociatia Editorilor de Presa OnLine, Uniunea Ziaristilor Profesionisti, Asociatia Femeilor Jurnalist-Ariadna -, Centrul pentru Jurnalism Independent si Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind.

Anexa

MANIFEST IMPOTRIVA NERESPECTARII LIBERTATII DE EXPRESIE A PRESEI MAGHIARE

adresat Parlamentului Republicii Ungare, Curtii Constitutionale si Guvernului!

Subsemnatii, reprezentanti ai mass media si ai societatii civile, precum si simpli sustinatori ai acestei cauze, ne opunem legii mass-media aprobate in 2010, pentru ca aceasta aduce  prejudicii libertatii cuvântului si a presei. In interesul respectarii drepturilor omului si a drepturilor constitutionale ale cetatenilor, solicitam:

1. verificarea caracterului constitutional al legii mass-media, respectiv revizurea acesteia;

2. implicarea organizatiilor de presa in procesul de modificare a legii;

3. asigurarea independetei politice a mass-media;

4. suprimarea pedepselor arbitrare si abuzive;

5. respectarea secretului profesional si a confidentialitatii surselor de informatii;

6. restaurarea independentei redactiilor de stiri ale presei publice;

7. implicarea organizatiilor mass-media, a celor care militeaza pentru libertatea cuvantului, precum si a altor organizatii al caror scop este apararea drepturilor omului si a drepturilor constitutionale ale cetatenilor in procesul de redactare a Codului Serviciilor Publice de Presa.

Mai multe informatii despre Manifest si protestul international aici:

http://sajtoszabadsagert.blog.hu

http://sajtoszabadsagert.blog.hu/2011/01/23/rom_n

Mai multe informatii despre protestul de la Bucuresti aici:

blog.activewatch.ro

http://www.facebook.com/#!/event.php?eid=191931424180270

Rezoluția Parlamentului European

P7_TA-PROV(2011)0094

Legislaţia privind mass-media din Ungaria

PE459.734

Rezoluţia Parlamentului European din 10 martie 2011 referitoare la legislația privind mass-media din Ungaria

Parlamentul European,

–        având în vedere articolele 2, 3, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolele 49, 56, 114, 167 și 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) referitoare la respectarea, promovarea și protecția drepturilor fundamentale și, în special, a libertății de exprimare și de informare, precum și la dreptul la pluralismul mass-mediei,

–        având în vedere Directiva 2010/13/UE din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale  (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale – DSMAV),

–        având în vedere Carta europeană privind libertatea presei din 25 mai 2009, documentul de lucru al Comisiei privind pluralismul mass-mediei în statele membre ale UE (SEC(2007)0032), „abordarea în trei etape a pluralismului mass-mediei”, definită de Comisie, și studiul independent realizat în numele Comisiei și finalizat în 2009,

–        având în vedere rezoluțiile sale din 22 aprilie 2004, privind riscurile de încălcare a libertății de exprimare și de informare în Uniunea Europeană, în special în Italia[1], din 25 septembrie 2008, privind concentrarea și pluralismul mass-mediei în Uniunea Europeană[2] și din 7 septembrie 2010, referitoare la jurnalism și noile mijloace de comunicare în masă – crearea unei sfere publice în Europa,

–        având în vedere declarațiile Comisiei, întrebările parlamentare depuse și dezbaterile organizate în cadrul Parlamentului European la 8 octombrie 2009, având drept subiect libertatea de informare în Italia, și, ulterior, la 8 septembrie 2010, precum și discuțiile purtate în cadrul reuniunii comune din 17 ianuarie 2011 a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (Comisia LIBE) și a Comisiei pentru cultură și educație (Comisia CULT) pe tema legislației privind mass-media din Ungaria,

–        având în vedere decizia Comisiei LIBE de a solicita Agenției pentru Drepturi Fundamentale să prezinte un raport anual comparativ referitor la situația libertății, pluralismului și guvernanței independente în domeniul mass-mediei din statele membre ale Uniunii Europene, raport care să cuprindă și indicatori în acest sens,

–        având în vedere Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, în special articolul 5 alineatul (2) și articolele 7 și 11,

–        având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.      întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile democrației și statului de drept, menționate la articolul 2 din TUE, și, prin urmare, garantează și promovează libertatea de exprimare și de informare, consacrată la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, recunoaște valoarea juridică a drepturilor, libertăților și principiilor enunțate în cadrul Cartei drepturilor fundamentale, lucru demonstrat și de aderarea la CEDO, valori a căror condiție esențială o reprezintă libertatea și pluralismul mass-mediei; întrucât aceste drepturi includ libertatea de a exprima opinii și libertatea de a primi și a comunica informații fără control, imixtiuni sau presiuni din partea autorităților publice;

B.      întrucât pluralismul și libertatea mass-mediei constituie în continuare un motiv serios de îngrijorare în UE și în statele sale membre, în special în Italia, Bulgaria, România, Republica Cehă și Estonia, aspect reliefat de recentele critici la adresa legislației privind mass-media și a modificărilor aduse Constituției Ungariei adoptate în perioada iunie-decembrie 2010, critici formulate de organizații internaționale precum OSCE, și de către Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, de un număr important de organizații internaționale și naționale ale jurnaliștilor, de redactori și editori, de ONG-uri active în domeniul drepturilor omului și al libertăților civile, precum și de către statele membre și Comisie;

C.      întrucât Comisia și-a exprimat îngrijorarea și a solicitat informații guvernului ungar cu privire la conformitatea legislației ungare din domeniul mass-mediei cu DSMAV și cu acquis-ul comunitar în general, în special în ceea ce privește obligația de a asigura o relatare echilibrată, aplicabilă tuturor furnizorilor de servicii mass-media audiovizuale, punând, de asemenea, sub semnul întrebării conformitatea legislației respective cu principiul proporționalității și respectarea de către aceasta a dreptului fundamental la libertatea de exprimare și de informare consacrat la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale, precum și a principiul țării de origine și a cerințelor de înregistrare; întrucât, în semn de răspuns, guvernul ungar a oferit informații suplimentare și a inițiat procesul de modificare a legii cu scopul de a aborda aspectele semnalate de Comisie;

D.      întrucât OSCE a exprimat rezerve serioase cu privire la domeniul de aplicare (material și teritorial) al legilor ungare, la libertatea de exprimare și reglementarea conținutului, la numirea unei singure persoane în funcția de autoritate națională pentru mass-media și telecomunicații și la respectarea principiilor pe care se bazează reglementările privind serviciile publice de radiodifuziune[3], precizând că noua legislație subminează pluralismul mass-mediei, anulează independența politică și financiară a mass-mediei publice și înrădăcinează aspecte negative pentru libertatea mass-mediei pe termen lung, precum și că Autoritatea pentru Mass-media și Consiliul pentru Mass-media sunt omogene din punct de vedere politic[4] și exercită un control politic și guvernamental generalizat și centralizat asupra întregii mass-medii; întrucât alte surse de îngrijorare sunt, printre altele, sancțiunile disproporționate și extreme impuse din motive discutabile și nedefinite, lipsa unei proceduri automate de suspendare a sancțiunilor în cazul exercitării unei căi de atac în instanță împotriva unei hotărâri a Autorității pentru Mass-media, încălcarea principiului confidențialității surselor jurnalistice și protecția valorilor familiale;

E.      întrucât împărtășește rezervele serioase exprimate de OSCE în ceea ce privește caracterul omogen al componenței politice a Autorității pentru Mass-media și a Consiliului pentru Mass-media, calendarul adoptat de acestea, exercitarea unui control guvernamental, judiciar și politic generalizat și centralizat asupra întregii mass-medii, faptul că aspectele cele mai problematice ale legislației contravin standardelor OSCE și standardelor internaționale privind libertatea de exprimare, spre exemplu prin abolirea independenței politice și financiare a mass-mediei publice, domeniul de aplicare (material și teritorial) al reglementării și decizia de a nu defini anumiți termeni-cheie, astfel încât jurnaliștilor le este imposibil să știe când ar putea încălca legea;

F.       întrucât Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a solicitat autorităților ungare ca, în cadrul revizuirii legislației din domeniul mass-mediei, să țină cont de standardele Consiliului Europei privind libertatea de exprimare și pluralismul mass-mediei, de recomandările relevante ale Comitetului de Miniștri și ale Adunării Parlamentare ale Consiliului Europei și, în special, de standardele obligatorii prevăzute în CEDO și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; întrucât acesta a făcut referire la definițiile neclare care pot da naștere la interpretări eronate, la crearea unui mecanism de reglementare dezechilibrat din punct de vedere politic, care dispune de competențe disproporționate și nu este supus unui control judiciar deplin, la amenințarea independenței serviciilor publice de radiodifuziune și la deteriorarea protecției de care beneficiază sursele jurnaliștilor; întrucât comisarul a subliniat, de asemenea, necesitatea ca toate părțile interesate, inclusiv partidele de opoziție și societatea civilă, să poată participa în mod semnificativ la revizuirea acestei legislații, care reglementează un aspect atât de fundamental al funcționării unei societăți democratice;

G.      întrucât, în cadrul unui al doilea aviz, emis la 25 februarie 2011, Comisarul pentru drepturile omului recomandă o „revizuire de mare amploare” a pachetului legislativ privind mass-media din Ungaria, revizuire care să aibă drept obiective, în special, restabilirea unor dispoziții legislative precise care să promoveze un sector al mass-mediei caracterizat prin pluralism și independență și întărirea garanțiilor privind imunitatea mecanismelor de reglementare a mass-mediei la influențele politice; întrucât comisarul precizează, de asemenea, că mass-media din Ungaria trebuie să fie în măsură să-și exercite rolul de gardian care-i revine într-o societate democratică pluralistă și că, în acest scop, Ungaria ar trebui să-și respecte angajamentele asumate ca stat membru al Consiliului Europei și să valorifice pe deplin experiența dobândită de această organizație în domeniile libertății de exprimare și al independenței și pluralismului mass-mediei;

H.      întrucât legislația privind mass-media din Ungaria ar trebui, prin urmare, suspendată de urgență și revizuită ținând seama de observațiile și propunerile formulate de Comisie, de OSCE și de Consiliul Europei, pentru a garanta conformitatea deplină a acesteia cu dreptul UE și cu valorile și standardele europene privind libertatea, pluralismul și guvernanța independentă a mass-mediei;

I.        întrucât, în ciuda solicitărilor repetate ale Parlamentului de adoptare a unei directive privind libertatea, pluralismul și guvernanța independentă a mass-mediei, Comisia a amânat până în prezent elaborarea unei propuneri în acest sens, care devine din ce în ce mai necesară și stringentă;

J.       întrucât toate statele membre ale UE ar trebui să susțină criteriile de la Copenhaga pentru aderarea la UE, stabilite în iunie 1993 în cadrul Consiliului European de la Copenhaga, referitoare la libertatea presei și libertatea de exprimare și să le pună în aplicare prin intermediul legislației UE relevante;

K.      întrucât, la punctele 45 și 46 din hotărârea sa în cauzele conexate C-39/05 P și C-52/05 P, Curtea de Justiție a susținut că accesul la informații permite o mai bună participare a cetățenilor la procesul decizional și garantează o mai mare legitimitate, eficacitate și responsabilitate a administrației față de cetățeni într-un sistem democratic, precum și că acesta este o condiție a exercitării efective de către cetățeni a drepturilor lor democratice,

1.       invită autoritățile ungare să reinstituie independența guvernanței mass-mediei și să înceteze imixtiunea statului în libertatea de exprimare și în „relatarea echilibrată” și consideră că reglementarea excesivă a mass-mediei este contraproductivă, punând în pericol pluralismul efectiv în sfera publică;

2.       salută cooperarea Comisiei cu autoritățile ungare pentru a adapta legislația ungară privind mass-media în conformitate cu tratatele și legislația UE, precum și inițierea procesului de modificare la nivel național;

3.       regretă decizia Comisiei de a viza doar trei aspecte în ceea ce privește punerea în aplicare a acquis-ului comunitar de către Ungaria și lipsa unei trimiteri la articolul 30 din DSMAV, Comisia limitându-și, astfel, propria competență de a controla respectarea de către Ungaria a Cartei drepturilor fundamentale a UE în procesul de punere în aplicare a legislației UE; îndeamnă Comisia să examineze respectarea de către Ungaria a regimului de răspundere din Directiva 2000/31/CE privind comerțul electronic și transpunerea de către această țară a Deciziei-cadru 2008/913/JAI privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal și a Deciziei-cadru 2008/919/JAI privind combaterea terorismului, care includ referiri la libertatea de exprimare și la eludarea normelor referitoare la libertatea mass-mediei;

4.       invită Comisia să continue monitorizarea strictă și evaluarea conformității legislației ungare privind mass-media, în forma în care a fost amendată, cu legislația europeană, în special cu Carta drepturilor fundamentale;

5.       invită autoritățile ungare să angreneze toate părțile interesate în revizuirea legislației privind mass-media și a Constituției, care constituie fundamentul unei societăți democratice bazate pe statul de drept, prevăzând un mecanism adecvat de control și de echilibru între puteri destinat să garanteze drepturile fundamentale ale minorității împotriva riscului de tiranie a majorității;

6.       solicită Comisiei să acționeze, în temeiul articolului 265 din TFUE, și să prezinte, până la sfârșitul anului, o propunere legislativă în conformitate cu articolul 225 din TFUE privind libertatea, pluralismul și guvernanța independentă a mass-mediei, remediind astfel deficiențele cadrului legislativ al UE privind mass-media și făcând uz de competențele sale din domeniile pieței interne, al politicii din sectorul audiovizualului, concurenței, telecomunicațiilor, ajutoarelor de stat, obligației de serviciu public și al drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor rezidente pe teritoriul UE, cu scopul de a defini cel puțin standardele esențiale minime ce trebuie îndeplinite și respectate în legislația națională de către toate statele membre pentru a asigura, a garanta și a promova libertatea de informare, un nivel adecvat de pluralism al mass-mediei și guvernanța independentă a mass-mediei;

7.       invită autoritățile ungare să recurgă la o nouă revizuire a legislației privind mass-media pe baza observațiilor și a propunerilor formulate de Parlamentul European, Comisie, OSCE și Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, a recomandărilor Comitetului de Miniștri și ale Adunării Parlamentare ale Consiliului Europei și a jurisprudenței Curții Europene de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului, să abroge și să nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile;

8.       încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Agenției pentru Drepturi Fundamentale, OSCE și Consiliului Europei.


[1] JO C 104 E, 30.4.2004, p. 1026.

[2] Texte adoptate, P6_TA(2008)0459.

[3] Analiza și evaluarea unui pachet de legi și a unor proiecte de legi din Ungaria referitoare la mass-media și telecomunicații, pregătite de dr. Karol Jakubowicz pentru OSCE.

[4] Scrisoarea din 14 ianuarie 2010 adresată de reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei președintelui Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

Articolul are 2 comentarii

  1. La începutul articolului scrie că legea serviciilor de presă și a mass-media a fost adoptată în decembrie 2011. Bănuiesc că e vorba de decembrie 2010.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *