Articol publicat inițial pe site-ul RomâniaCurată.ro

Fotografie realizată de: Iulian Comănescu

Fotografie realizată de: Iulian Comănescu

Societatea Academică din România (SAR), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și ActiveWatch au lansat joi Iniţiativa Coaliţiei pentru o Presă Curată (CPC), o provocare lansată presei pentru transparentizarea surselor de finanţare.

Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR, a sintetizat esenţa și obiectivele acestui demers printr-o comparaţie cu etichetarea obligatorie a alimentelor vândute în orice magazin: “Cel mai bun lucru este ca oamenii să aleagă. Dar pentru ca oamenii să aleagă, ei trebuie să știe, ca la obiectele alimentare. Care-i marele succes al UE în ochii consumatorului european? Este că a pus eticheta care spune câte E-uri conţine un produs alimentar. Asta vrem și noi. Vrem sa etichetăm presa – să punem eticheta asta cu E-uri. Dacă după aia se găsește unul să ia produsul toxic și să-l mănânce, treaba lui, se va îmbolnăvi și va muri. Noi ne facem datoria să-l informăm. Nu te poţi substitui alegerii individuale.”

La lansarea CPC au participat jurnaliști și experţi media care au promis că vor sprijini iniţiativa, între aceștia numărându-se Moise Guran, Cătălin Tolontan, Liviu Mihaiu, Petrișor Obae și Iulian Comănescu. Puteți vedea mai jos câteva opinii exprimate de aceștia în legătură cu inițiativa CPC.

 

                Moise Guranhttp://www.biziday.ro/

 

Cătălin Tolontanhttp://www.gsp.ro/

 

Petrișor Obaehttp://www.paginademedia.ro/

 

Iulian Comănescuhttp://www.comanescu.ro/

 

Liviu Mihaiuhttp://liviumihaiu.ro/jurnal/

 

Demersul celor trei organizaţii a fost justificat prin scăderea încrederii publice în media românească, sub pragul psihologic de 50%. “În anii 90 – peste 90% din public avea încredere in presa. Acum se striga în piaţă: Să vină presa să-i scoatem lesa! Acum vorbim de presa captivă. În România e bine să știi cine dă banii ca să poţi să judeci conţinutul”, a mai spus președintele SAR.

Presa Curată are cinci obiective, majoritatea urmărind tocmai transparentizarea surselor de finanţare, din care primele patru pot fi puse în aplicare imediat. Toate datele solicitate de iniţiativa CPC sunt publice, dar nu sunt foarte ușor accesibile. Prin aceasta se urmărește ca publicul să fie informat în privinţa celor care plătesc conţinutul și a eventualelor conflicte de interese, chiar și etice, precum cel al politicianului proprietar de media. De aceea, iniţiatorii solicită publicarea imediată pe site-ul propriu de către fiecare publicaţie a unui set de informaţii:

–    Structura proprietăţii organului media
–    Lista tuturor clienţilor de publicitate care contribuie cu peste zece la sută din bugetul publicaţiei (a primilor 20 de clienţi în ordinea dimensiunii)
–    Balanţa pe anul precedent cu cifra agregată a veniturilor/cheltuielilor
–    Datoriile istorice la bugetul de stat

Vor fi trimise scrisori către directorii primelor 100 de publicaţii, radiouri și televiziuni auditate de sati.ro si trafic.ro, invitându-i să se alăture demersului. Toţi aceștia vor avea la dispoziţie un termen de 60 de zile pentru a răspunde invitaţiei. Cei ce o vor face vor deveni membri ai CPC și vor primi spre publicare sigla Coaliţiei (creată de Dan Perjovschi), după verificarea datelor furnizate. La rândul lor, după 60 de zile de tăcere, cei ce-și ascund sursele de finanţare vor fi expuși pe o listă separată.

În sfârșit, cea de-a cincea solicitare a CPC se referă la desemnarea unei persoane din cadrul publicaţiei/trustului de presă căreia i se poate adresa cineva care se consideră lezat de instituţia respectivă, ca treaptă de mediere înainte de a se adresa CNA sau instanţei civile.

Directorul executiv al CJI, Ioana Avădani, a explicat că modelul ombusdmanului este destul de popular in presa occidentală. “Spre exemplu, New York Times l-a adoptat acum câţiva ani după scandalul cu poveștile de succes care erau simple invenţii. Acesta acţionează doar în zona de știri şi actualităţi. Verifică dacă există greșeli sistematice în interiorul redacţiei și dacă regulile au fost respectate. Dilema principală: dacă companiile sunt dispuse să plătească o persoană care să le critice. Greu de crezut, dar se poate”.

Instituţia ombudsmanului poate fi privită ca o recomandare a CPC, care poate fi pusă în aplicare în timp, ea nefiind o condiţie sine qua non a apartenenţei unei instituţii de presă la CPC.

Totodată, Liana Ganea, coordonator de programe la Active Watch, a arătat că și Uniunea Europeană este interesată în ultima vreme de problematica finanţării media. Astfel, ţările aflate acum în faza de pre-aderare sunt scanate și din acest punct de vedere: ”Uniunea se va uita, printre altele, dacă instituţiile media aderă la principiile de transparenţă a finanţării, la structura de acţionariat, la finanţarea din bani publici, date despre market-share.”

Puteţi citi aici  scrisoarea ce va fi trimisă celor 100 de directori din mass-media. În interiorul scrisorii publicate pe site, managerii de presă pot găsi un formular prin care pot adera direct la iniţiativa CPC chiar dacă nu au primit încă scrisoarea noastră.

De asemenea, jurnaliștii și cititorii noștri pot susţine aici  sau prin butonul de comentarii iniţiativa  Coaliţiei pentru o Presă Curată (CPC).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *