=”http://blog.activewatch.ro/wp-content/uploads/mediafax.ro_.jpg” alt=”” width=”400″ height=”300″ />

Sursă foto: Mediafax.ro

Mihai Rădulescu, unul din cei mai importanți jurnaliști ai TVR, a adresat o scrisoare deschisă societății civile, în care semnalează imixtiuni grave ale politicului în activitatea televiziunii publice. În cele ce urmează, redăm integral conținutul scrisorii.

 

“SCRISOARE DESCHISĂ

Către societatea civilă

În atenția organizațiilor profesionale de media

 

OPRITI IMIXTIUNEA CARNETELOR DE PARTID IN TELEVIZIUNEA PUBLICĂ!

 

Stimați colegi,

Vă supun atenției un fapt pe care-l consider deosebit de grav pentru activitatea jurnaliștilor din Televiziunea Română: cooptarea oamenilor politici în comisiile de evaluare a salariaților. O decizie absolut șocantă, în condițiile în care chiar Programul de redresare economică a SRTV, în baza căruia se desfășoară procedura de selecție, prevede următoarele:

„Întreaga activitate editorială a Societății Române de Televiziune din perioada următoare trebuie să se ghideze conform următoarelor direcții strategice de acțiune:

  • respingerea oricăror ingerințe ale puterii politice ori economice în activitatea editorială…”

Respingerea ingerințelor politice este cap de listă, prima dintre cele 25 de direcții strategice enumerate în Program. Pe hârtie, așadar, autorii documentului par să acorde problemei importanța pe care o merită. Politizarea TVR este ghiuleaua cea mai grea care atârnă de picioarele instituției și o cauză unanim recunoscută a declinului său. Este firesc, prin urmare, ca redresarea economică sa depinda crucial de recredibilizarea postului.

În realitate, însă, depolitizarea mult trâmbițată se dovedește, din nou, o vorbă goală. Cum poți să-ți asumi drept obiectiv strategic protejarea TVR de influența puterii politice și în același timp să inviți politicienii puterii în comisiile de evaluare a angajaților?

O precizare necesară pentru cei obișnuiți să „sară” pe victimă, atunci când reclamă o agresiune. În ceea

ce mă privește, preocuparea pentru diminuarea influenței politice în activitatea TVR nu este nicidecum una de dată recentă. Am susținut public demersul de depolitizare a TVR, inclusiv prin implicarea în dezbaterile pentru modificarea Legii 41/ 1994. Am reacționat la derapaje deontologice, alături de colegii din redacție sau din organismele interne de specialitate. Cunosc, deci, subiectul și îl consider o prioritate pentru orice jurnalist care se respectă.

Potrivit art. 8 din Legea de organizare si functionare a SRTV, autonomia si independenta editoriala a serviciilor publice de radiodifuziune si de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele sunt ocrotite de ingerinte si influente politice. In mod evident, garantia si protectia legii ii vizeaza de fapt pe autorii programelor, angajatii TVR.

Pe de alta parte, mai multe norme si regulamente interne ( ROF,  Statutul ziaristului, Codul de conduita ) ii obliga pe angajati la echidistanta si impartialitate politica.

Sunt obligatii fundamentale pentru activitatea profesionala, de care eu consider ca m-am achitat permanent, asa cum au facut-o multi dintre colegii mei. M-am bucurat sa primesc confirmari explicite in acest sens din partea publicului, a colegilor de breasla si – nu in ultimul rand – a colegilor din institutie, care mi-au incredintat cate doua mandate de membru in Comisia de Etica si de membru supleant in Consiliul de Administratie.

Din pacate, ma vad nevoit sa constat ca reciproca nu este valabila : institutia nu-si respecta partea similara de indatoriri, legale si contractuale. Incalca Legea 41, care o obliga sa ma protejeze de influente politice; incalca ROF, care prevede asigurarea unor conditii normale de munca; incalca prevederile Contractului Colectiv de Munca, unde – la art. 122 – se stipuleaza: „Părţile contractante convin să depună toate eforturile în vederea promovării unui climat normal de lucru în SRTv, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor colective de muncă aplicabile şi ale regulamentelor interne.”

E adevarat ca, din punct de verdere al relatiei cu politicul, TVR nu s-a bucurat aproape niciodata de normalitatea cuvenita unui serviciu public de televiziune. Ne-am obisnuit ca partidele sa-i recompenseze pe unii dintre colegii nostri cu posturi in Consiliul de Administratie; ne-am obisnuit ca, de fiecare data cand se schimba puterea politica, sa-si instaleze fidelii in functii de decizie, de jos pana sus; ne-am obisnuit, cu totul inexplicabil, chiar si cu numirea la varful institutiei a unor lideri de partid! Perfect imun la

rapoartele tot mai critice ale organizatiilor de media, politicul si-a continuat nestingherit intruziunea in activitatea TVR.

De asta-data, insa, s-a mers prea departe. Includerea in comisiile de evaluare a unor oameni politici inseamna, practic, oficializarea controlului politic asupra activitatii editoriale. Nimeni nu mai poate ramane indiferent atunci cand oameni cu carnet de partid dau note jurnalistilor si le decid soarta. Argumentul activitatii profesionale a politicienilor evaluatori este irelevant: istoria recenta a oferit suficiente dovezi ca oamenii politici pun mai presus de toate interesul si comanda de partid.

In aceste conditii, ce garantie au jurnalistii onesti, care s-au ferit mereu sa se inregimenteze politic, ca parlamentarii din comisie nu-si vor favoriza amicii politici din institutie ? Cum se mai poate vorbi despre sanse egale intre jurnalistii recunoscuti ca incomozi si cei „de casa”? Cum se vor uita politicienii invitati in studiou la realizatorii pe care i-au testat, ei sau colegii lor? Cum vor mai putea pretinde jurnalistii TVR ca nu lucreaza intr-o institutie obedienta fata de putere, cata vreme sunt examinati de politicienii puterii? Si cum vor mai putea privi ei in ochii telespectatorilor, stiind ca au acceptat aceasta situatie?

Prin colorarea politica a comisiilor de evaluare, conducerea TVR incalca obligatii esentiale, legale si morale, fata de angajatii sai. Nu doar ca nu-i ocroteste de influenta politicului, ci pur si simplu ii expune acesteia – fapt cu atat mai grav cu cat se petrece inaintea unei campanii electorale care se anunta extrem de incinsa. Prin aceasta decizie, institutia duce in derizoriu orice discutie despre standarde deontologice si nu lasa nicio speranta celor pentru care calitatea muncii este mai mai importanta decat siguranta locului de munca.

Personal, n-am de gand sa accept o asemenea umilinta. Nu voi gira un proces de evaluare pe care il suspectez, cu argumente, de rea-credinta si nu ma voi inscrie la un concurs jurizat de oameni politici. Iar daca Administratia SRTV va considera necesar sa sanctioneze aceasta pozitie prin concedierea mea, o invit sa ofere locul vacant oricaruia dintre parlamentarii care au acceptat sa faca parte din comisiile de evaluare. Daca tot s-a ajuns pana aici, sa indrazneasca mai departe…sa realizeze si sa modereze ei, politicienii, direct si nemijlocit, programele televiziunii publice.

 

In speranta unei necesare implicari, cu multumiri,

 

Mihai Radulescu,

Realizator de emisiuni,

Membru supleant ( din partea salariatilor ) in CA al SRTV”