Situația de la Roșia Montana te obligă să te gândești la la cum funcționeaza lucrurile. Care e  schema mare? Durează de prea mult timp, sunt implicați prea mulți oameni. Duplicitatea guvernului Ponta este bulversantă, iar deznodamantul înca e departe de a fi clar, chiar dacă liderii de grupuri din parlament par sa se opună proiectului.  Din 1996 și pâna acum au trecut destul de mulți ani pentru a putea să găsești un singur responsabil, pentru a puteasă scapi usor cu o explicație de tipul: guvernul e de vină.

Situația arată cam așa: o corporatie straina pusă pe picioare de top oameni de afaceri și speculatori financiari, atât locali și cât și de talie globală, cu acțiuni listate la bursa din Toronto, se asociază o regia autonomă de minerit, cumpără presa, oameni de știință, guvernul și parlamentari, administrații publice locale și regionale, transformă legile și impune noi reguli admnistrative.

Toate acestea pot fi legate în multe feluri într-o poveste coerentă. În mare, până acum avem doua astfel de interpretari, aflate în concurență.

1. Prima explicație este aceea că  avem un „stat slab” căruia îi lipseste „capacitatea instituțională” și este condus de către „politicieni corupți” și o „birocrație supradimensionată”.  Situația de la Rosia Montană este efectul nefericit al corupției politicienilor noștrii, indiferent de partidul de proveniență. Nu avem un „stat de drept functional” și nici o „justitie independentă” care să îi sancționeze de îndată ce fac ilegalități.  Suntem în această situație pentru că suntem o „democratie tânără”, poate chiar una „originală”, pentru ca avem „o moștenire comunistă”. Toate acestea sunt rezultatul unui „capitalism de cumetrie”, care are toate tarele nomeclaturismului vechiului regim și suntem departe de a avea un „capitalism occidental” sănătos, specific țărilor „dezvoltate”.

2. A doua explicație spune același lucru, avem un “stat slab” si “politicieni corupti” și situația de la Roșia Montană este efectul indiscutabil al acestei situații. Însă, și aici e diferența mare, statul este slab pentru că este parte a unui sistem social mai mare, unul global, populat de corporații cu exces de capital și persoane incredibil de înstărite, iar acești jucatori sunt produși chiar de catre sistemul însuși. Ei au foarte multe resurse pe care le aruncă în negociere atunci când au un scop, iar acest lucru produce asimetrii importante de putere si capacitate. Guvernele naționale sau adminstrațiile locale sunt deseori dominate de către acestea. Corporațiile cresc și mai mari, astfel încât își consolidează pozitia de putere/bani prin monopoluri, extorcări, corupție, și modelarea legislațiilor locale în functie de propriile interese. RMGC este o firma speculativă tipic “occidentală” care cumpără comunicatori foarte buni, manageri locali excelenți și își inrolează angajați ca într-o armată.  Situația de la Rosia Montana este ce poate da mai bun “capitalismul occidental”.

 

Economia comuniștilor. Prima interpretare este construită de mult, de peste 20 de ani. Ea nu este  special manufacturată pentru Roșia Montană. Mai degrabă, este explicația generică pentru toate relele din România. Sunt mulți care au pus umărul a această poveste despre lume: cei din științele politice cu analizele lor despre democrația post-comunistă, ideologii intelectuali care țin mult la anti-comunist, o parte din noua clasa de mijloc corporatista. Ca de obicei, Vladimir Tismaneanu este cel care reușește să reformuleze perfect această schema de interpretare a lumii și pentru cazul Roșia Montană – poate și pentru că este unul dintre principalii naratori care au făurit acest fir epic de-a lungul ultimilor douazeci de ani:

„Societatea civila e framantata de Rosia Montana si de maidanezi, partidele politice la fel. In fapt, […] exista ceva mai rau, ori la fel de rau precum cianura chimica, e vorba de cianura morala, de turpitudinea devenita mod de existenta, de dispretul pentru cei pe care pretinzi ca-i reprezinti, de criza reprezentarii in genere, de distrugerea deliberata a increderii, de minciunile transformate in abecedar al vietii politice din Romania de azi”

Textul care se deschide cu acest citat se numește Anticomunism cu geometrie variabila: Despre cianura morala și este o diatribă la adresa marxismului rezidual și a nomenclaturismului criminal care infestează mințile politicienilor, mai exact ale urmașilor partidului comunist, cei de la PSD. Roșia Montana Gold Corporation ne arată că politica romanească, ce mai, societatea românească, este infestată de cianura morală pentru că nu am scăpat de tarele comunismului.

 

Capitalismul sănătos. A doua interpretare este construcție publică mai recentă. Ea pornește de la a condamna socialismul-real-existent și ororile sale, însă încearca să chiar intepreteze realitatea mai mare în care este plasat statul român, în care suntem plasați, pe bune, noi toți, fără să recurgă la explicația-universală: de vină sunt comuniștii! Nu poți fi parte a protestelor actuale dacă ignori faptul că aici avem o corporație, că avem un sistem global economico-politic, că nu e vorba de “piața liberă”, ci de logica monopolist-politică foarte normală pentru „capitalismul sănătos”, că avem un stat slab, a cărui slăbiciune este direct legată de capitalismul global.

Politicienii noștrii nu fac decât să se alieze cu aceste forțe globale, pentru că ei înșiși sunt capitaliști.  Unii dintre ei și-au folosit conexiunile din timpul comunismului, pozițiile de conducere a unor instituții ne-politice și banii puși de o parte. Dar ei nu mai sunt demult „comuniști”. Ei sunt capitaliști, așa cum au fost „întreprinzători” și în timpul socialismului. Ei nu sunt „corupți”, ci „antreprenoriali”, își urmăresc interesul, iar interesul lor se alinează cu cel al capitaliștilor, deseori cu al capitaliștilor străini.

 

Normalitate. Prima explicație are virtuțiile sale: blocheze posibilitatea de a atribui cauze care trec de contextele de abuz și permite să îi clasifici pe politicieni ca fiind corupți.  Oarecum, te liniștește. Dă explicații simple la mai multe lucruri deodata.

A doua interpretare este indexată ca fiind de „stânga”, un mare păcat până de curând în România (in mare măsură datorată exact primei narative). Poti sa refuzi a doua interpretare ca fiind de “stanga”. Însă tot trebuie să încerci să legi datele problemei din cazul Roșia Montana. Protestele sunt despre libertate de expresie și despre legalitate. Sunt pentru o presa liberă și pentru un guvern care respectă constituția. E despre dreptul la natură.

Dar, într-un fel, pe termen lung nu e suficient să iesim în stradă și să strigăm Nu corporația face legislația sau S-a dat șpagă barosană pentru Roșia Montană.  Iar apoi refuzăm să mai facem un pas și să ne gândim la conexiunile care leagă corporația  de politianul corupt, bursa din Toronto și afacerile girate de minister, presa corporatistă care tace si democratie, legislația care servește interesele celor cu bani și o criza ecologică-economică iminentă.

Mai trebuie sa facem un pas, și să nu ne fie frică, acum, după douazeci de ani, să spunem că aceasta e „normalitatea” capitalistă și nu o „anomalie românească”.

Poate aceste proteste vor fi școala noastră colectivă în care vom învăța să ne cerem demnitatea și în fața corporațiilor farmaceutice și medicale care ne privatizează sistemul de sănătate. Poate așa com reuși să ne opunem și corporațiilor care produc și distribuie energie. Poate ne vom lupta împotriva corporatiilor care vor sa extragă gazele de șist și să ne otrăvească apa, aerul și pământul, în timp ce ne fac o nație de sclavi. Poate în sfârșit a devine clar, corporația încearcă să facă legislația tot timpul, pentru că aceasta e normalitatea „capitalismul sănătos”.  Protestele și îndărjirea noastră de acum ne arată că nu e inevitabil să fim la mâna corporației și avem puterea colectivă să ne modelăm societatea în care trăim.

This article has 5 comments

  1. Pingback: Roşia Montană e problema Europei. Bonus: să taxăm nişte prostii cu mineri vs. civilizaţi. Poezia centristă a doamnei Mungiu « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET

  2. Pingback: Nu corporația face legislația | CriticAtac

  3. profesore, ati muncit o iarna ca sa-l puneti pe ponta
    spalati-va la gura, sa nu va mai puta, apoi vorbiti
    valabil si pentru Craciun, si pentru Rogozan, alti mari profesori

  4. Concluzia volumului “Rosia Montana in dezbaterea europeana”, coordonat de parlamentarul european Victor Bostinaru:
    “Scopul editării acestui volum a constat în evidenţierea adevărului în cazul proiectului Roşia Montană. În lipsa unei evaluări obiective din partea unei comisii formate din experţi recunoscuţi internaţional care să nu fie influenţaţi de banii companiilor direct interesate de începerea acestui proiect, la care se adaugă eliminarea din Comisia de Analiză Tehnică a persoanelor care se opuneau proiectului (Dr. ing. Ştefan Marincea şi Prof. univ. dr. Mircea Babeş), informaţiile care ajung în
    atenţia opiniei publice sunt aproape exclusiv în favoarea demarării proiectului.
    Susţinută de un buget considerabil, campania de comunicare a investitorului Roşia Montană Gold Corporation s-a acutizat în ultimul an. De la spoturi publicitare difuzate în prime-time cu iz de campanie socială, la armata comentatorilor de profesie pe site-urile şi blogurile care publică informaţii referitoare la proiect şi sondaje de opinie cu întrebări care induc răspunsul, în contrast flagrant cu metodologia redactării unui sondaj de opinie, toate aceste instrumente sunt îndreptate către prozelitism pentru ceea ce este în esenţă, o afacere.
    Într-o pervertire a stării de fapt, publicul ţintă al acestei campanii nu este reprezentat decât tangenţial de către decidenţii politici.
    Campania de PR este îndreptată spre populaţie cu scopul de a induce atitudini şi de a schimba modul de raportare la proiectul Roşia Montană, pentru ca mai apoi, decidenţii aflaţi sub presiunea maselor convinse de „oportunitatea creării locurilor de muncă” şi a „miliardelor de euro” care se vor duce la bugetul de stat, să ofere avizele necesare începerii exploatării. Inevitabil trebuie să ne întrebăm, aşa cum sublinia şi Răzvan Martin – coordonator de programe ActiveWatch –
    Agenţia de Monitorizare a Presei – dacă tot proiectul este atât de bine elaborat, dacă aduce atâtea beneficii societăţii, economiei naţionale, de ce au nevoie de această campanie de propagandă atât de agresivă?
    Argumentele prezentate în acest volum desfiinţează însă, aproape în totalitate, ipotezele conform cărora proiectul RMGC, propus în forma actuală este conform cu principiul dezvoltării durabile, cu standardele aplicării celor mai bune tehnologii în minerit, va duce la restaurarea patrimoniului şi va crea mii de locuri de muncă, va respecta prevederile privind protecţia mediului cu încheierea tuturor asigurărilor care se impun.
    De asemenea, însăşi compatibilitatea cu legile în vigoare sau tratatele referitoare la Drepturile Omului prin tentativele de strămutare forţată prin amendamente la Legea Minelor sunt puse în discuţie de orice perspectivă critică asupra acestui proiect.
    Din perspectivă europeană, „Rezoluţia Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la interzicerea generală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană” a chemat Comisia Europeană să propună interzicerea totală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană până
    la sfârşitul anului 2011.
    Parlamentul European consideră că aceasta este singura modalitate sigură de protejare a resurselor noastre de apă şi a ecosistemelor împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere.
    De asemenea, Parlamentul European a mai chemat Comisia Europeană să propună o modificare a legislaţiei existente cu privire la gestionarea deşeurilor din industriile extractive care să oblige fiecare companie de exploatare să deţină o asigurare pentru a compensa daunele şi pentru a acoperi toate costurile de remediere în vederea restabilirii stării ecologice şi chimice iniţiale, în cazul producerii unui accident sau al unei funcţionări defectuoase.
    Însă, aşa cum întreaga campanie demarată de către RMGC subliniază, încă de la începuturile dezbaterii proiectului Roşia Montană în Parlamentul European, ca urmare a unei petiţii depuse în Comisia PETI, rezoluţia Parlamentului nu obligă Comisia Europeană transpunerea ci este doar un punct de vedere.
    Totodată însă, trebuie subliniat faptul că această rezoluţie a întrunit votul în favoare a 82,29% din numărul deputaţilor, în timp ce 8,09% dintre voturi au fost împotriva rezoluţiei.
    În acest context, proiectul minier de la Roşia Montană demarat de către RMGC este lipsit de transparenţă pe toată durata parcursului său.
    Marile companii la nivel mondial din domeniul extragerii aurului privesc cu îngrijorare proiectul RMGC tocmai pentru că viitorul lor ar putea fi afectat datorită standardelor reduse, a neaplicării celor bune tehnologii şi a lipsei de credibilitate din partea autorităţilor. Iată de ce ele consideră că dezvoltarea proiectului RMGC în parametrii actuali reprezintă un risc major de radicalizare a populaţiei împotriva oricăror proiecte de exploatare durabile a aurului inclusiv prin utilizarea unei „Iniţiative cetăţeneşti“ la scară europeană care să interzică utilizarea cianurilor în minerit.
    În mod propagandistic, RMGC invocă modelele de exploatare a aurului din Finlanda şi Suedia omiţând însă în mod flagrant detalii care sunt esenţiale pentru proiectul Roşia Montană. Minele din Finlanda şi Suedia se deosebesc considerabil de proiectul RMGC: mina Kittila este localizată în nordul Finlandei, la aproximativ 900 km de Helsinki şi 150 km de Cercul polar arctic şi nu în mijlocul unei localităţi, la câţiva kilometri de un oraş cu zeci de mii de locuitori. În acelaşi timp, conform experţilor , procesul tehnologic, atât în cazul exploatărilor din Suedia cât şi a celor din Finlanda, este diferit faţă de cel propus la Roşia Montană prin utilizarea unui sistem închis care reduce cantitatea
    cianurilor.
    Toate evidenţele demonstrează faptul că „Roşia Montană este un loc al fărădelegii“ Constatările Grupului pentru salvarea Roşiei Montane din ASE susţin faptul că Licenţa 47/1999 este ilegală deoarece o licenţă „mixtă” de exploatare, cu titular şi afiliat, cu care se face exploatare, dar şi explorare, este ilegală, prin Art. 9 şi Art. 10 din Legea Minelor 61/1998, care spun ca explorarea şi exploatarea se realizează pe baza unor licenţe exclusive.
    În faţa criticilor aduse proiectului de către oamenii de ştiinţă, profesori universitari, geologi, reprezentanţi ai Academiei Române şi ecologişti, autorităţile române nu au asigurat măcar neutralitatea în exprimarea poziţiilor lor. Marin Anton, secretarul de stat din Ministerul Mediului şi preşedintele Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) la nivelul aceluiaşi minister, cu rol în analizarea studiului de impact asupra mediului depus la minister de către compania Roşia Montană Gold Corporation, s-a declarat la momentul vizitei Comisiei pentru Petiţii a Parlamentului European la Bucureşti, în favoarea acestui proiect: „sunt pro proiect şi asta o spun foarte clar”.
    Reluând ideile exprimate la începutul acestui volum, este necesară o dezbatere onestă cu toţi cei implicaţi şi care au cuvânt de spus în acest proiect. În egală măsură, este necesară o analiză de impact asupra mediului neutră, astfel încât evaluarea să fie corectă, obiectivă şi vrem
    să ne asigurăm că, cel puţin în ultimul ceas, Guvernul României respectă şi pune în aplicare legislaţia europeană. În afara oricărui alt cadru, proiectul nu trebuie să primească avizele şi astfel trebuie stopat.
    La ora la care sunt redactate concluziile acestei lucrări Curtea de Apel Alba Iulia (dosar nr. 5159/107/2010) a făcut public verdictul prin care anulează planurile de urbanism aferente minei de aur propuse la Roşia Montană, votate de Consiliul Local Roşia Montană prin Hotărârea nr. 1 din ianuarie 2009. Verdictul a fost pronunţat într-o acţiune judecătorească promovată de Asociaţia Alburnus Maior din Roşia Montană, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca şi de către Fundaţia Culturală Roşia Montană.
    Hotărârea Curţii de Apel Alba este irevocabilă.”
    Intregul volum poate fi citit aici: http://victorbostinaru.ro/RosiaMontana.pdf

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.