La începutul lunii februarie, presa internațională și din România au relatat pe larg sinuciderea fostei partenere a fotbalistului german Jerome Boateng. Subiectul dramatic a stârnit numeroase speculații în presă, mai ales că gestul Kasiei Lendhardt ar fi venit la capătul unei relații abuzive. Speculațiile au fost însoțite însă și de un val de ostilitate și de prejudecăți exprimate violent de public.

Lipsa de empatie și etichetările s-au manifestat în multe dintre comentariile postate de cititorii români.

În cadrul comentariilor de pe Facebook analizate la mai multe articole am regăsit următoarele stereotipuri care se regăsesc la adresa femeii în societatea românească:

  • Femeile sunt materialiste;
  • Femeile care aleg să se sinucidă sunt egoiste;
  • Dacă ești mamă, nu contează că ești în depresie, fiindcă, dacă ai un copil, sigur ai o viață fericită;
  • Dacă ești frumoasă înseamnă că ești promiscuă.

În The Multiple Dimensions of Gender Stereotypes: A Current Look at Men’s and Women’s Characterizations of Others and Themselves despre stereotipurile legate de femei Tanja Hentschel, Madeline E. Heilman și Claudia V. Peus apreciază că diferitele roluri pe care femeia le are în societate s-au schimbat foarte puțin de-a lungul timpului, în ciuda procesului de afirmare și emancipare a femeilor. O bună parte din  comentariile analizate confirmă ipotezele din aceste studii, accentul fiind pus pe obiectificarea femeilor. În același timp, este puternic criticată și calitatea de mamă tânără, care nu este văzută drept o alegere, ci ca pe o greșeală pe care a produs-o tânăra respectivă, fiind considerată o femeie de moravuri ușoare.

Conform National Institute of Mental Health din Statele Unite ale Americii, depresia este o boală psihică care poate afecta pe oricine și, dacă persoana respectivă nu primește ajutor, aceasta ar putea să-și facă rău. Totodată, depresia acționează într-un mod diferit de la un om la altul și este dificil de apreciat cum poate cineva, care are o astfel de boală, să facă față stresului, mai ales când viață personală este permanent invadată de indiscreția publicului.

Violența la care sunt supuse femeile, fie ea fizică sau psihică, este o problemă globală, însă intensitatea fenomenului este influențată și de contextul cultural național.

Conform datelor furnizate de Eurobarometrul pe violență domestică din 2016 și  de Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD) din 2019, se constată că violența domestică în rândul femeilor în România depășește media europeană, fiind un procent ridicat, iar în state precum Suedia, Franța sau Danemarca este prezent un procent mai mare de astfel de cazuri.

Abuzurile împotriva femeilor constituie o problemă în România, fiind alimentată în același timp și de stereotipurile existente în societate, aspect care se reflectă în diversele comentarii prezente pe rețelele de socializare. Lipsa de empatie și abuzul în formă continuată creează loc în fiecare dintre aceste femei pentru o Kasia. Probabil nu vom ști niciodată câte Kasia există la nivel mondial, pentru că ele nu ajung în atenția presei și nu stârnesc controverse. Și poate că este mai bun anonimatul, pentru că așa scapă de lapidarea morală post-mortem.


Acest articol face parte dintr-o campanie de deconstruire a miturilor din jurul unor categorii care sunt ținte ale urii și este creată de un grup de tineri voluntari în cadrul proiectul Do One Brave Thing

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.